Vicepreședinte ÎCCJ, Hermina Iancu: ”Aceasta este triada de loialitate juridică”

Judecătoarea Hermina Iancu, vicepresedinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a vorbit la Conferinta judecătorilor internationali 2025, care a avut loc Facultatea de Drept a Universității din Craiova.

”Suntem onorați să participăm la această conferență alături de judecători ai Curții de Justiție a Uniunii Europene și ai Curții Europene a Drepturilor Omului.

În fața acestor două instanțe care definesc, fiecare în felul său, conștiința juridică a Europei, judecătorul național învață să privească dreptul nu doar ca pe un sistem de norme, ci ca pe un limbaj comun al valorilor fundamentale.

Pentru orice instanță supremă dintr-un stat membru al Uniunii Europene, reflecția asupra valorilor și principiilor care fundamentează ordinea juridică nu este un exercițiu teoretic, ci o obligație a discernământului judiciar.

În fața noastră, a judecătorilor, se află o tripla responsabilitate: să păstrăm coerența dreptului intern, să garantăm efectivitatea dreptului Uniunii Europene, și să respectăm standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Aceasta este triada de loialitate juridică care definește misiunea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Acest triplu angajament al judecătorului – față de ordinea constituțională națională, față de dreptul Uniunii Europene și față de sistemul convențional al drepturilor omului – este, în realitate, expresia unei singure fidelități: fidelitatea față de ideea de dreptate.

Judecătorul național nu este un simplu interpret al legii. El este păstrătorul echilibrului dintre nivelurile dreptului și dintre valorile care le animă.

El trebuie să știe să asculte vocea Constituției, să înțeleagă rațiunea dreptului european și să simtă vibrația umană a Convenției.

Pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, această misiune are o rezonanță specială.

Instanța supremă a României nu este doar gardianul legalității și al unității jurisprudenței, ci și interfața naturală între sistemul juridic național și cel european. În această poziție, ICCJ are vocația de a transforma valorile comune – statul de drept, independența justiției, echitatea procesului – din principii scrise, în realități trăite.

De aceea, atunci când vorbim despre valorile și principiile de rang constituțional în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, ne referim, în fond, la substanţa ordinii juridice europene: ideea că legea nu este un scop în sine, ci un instrument al libertății.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reușit să transpună aceste valori în norme vii – prin hotărâri care au dat conținut independenței justiției, proporționalității, securității juridice, protecției încrederii legitime și statului de drept. În acest efort, judecătorul național se vede un partener: el asigură coerența dintre principiile europene și ordinea constituțională proprie, aducând echilibru între universal și specific, între integrare și identitate juridică.

În același spirit, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat substanță unei alte dimensiuni a acestui edificiu comun: dimensiunea umană a dreptului.

Dacă CJUE structurează rațional ordinea juridică europeană, CEDO îi conferă sens moral și umanitate, reamintindu-ne că echitatea și demnitatea persoanei trebuie să rămână măsura oricărei decizii judiciare. Judecătorul naţional este chemat să asigure, în fiecare cauză concretă, transpunerea principiilor convenționale în realitatea dreptului intern, pentru ca drepturile recunoscute de Convenție să devină efectiv protejate și trăite.

Toate aceste dimensiuni – valorile constituționale, echitatea procesului penal, dialogul jurisdicțional – converg într-o singură idee:

Justiția modernă este un exercițiu de echilibru dintre lege și valoare, dintre rigoare și umanitate, dintre autonomia națională și responsabilitatea europeană.

Rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție este acela de a unifica nu doar jurisprudența, ci și spiritul dreptului, de a veghea ca echitatea și proporționalitatea să nu devină concepte goale, ci repere vii ale actului judiciar.

Într-o Europă a pluralismului, justiția noastră rămâne limbajul comun al valorilor. Iar acest limbaj, rostit cu demnitate, devine garanția cea mai sigură a libertății noastre.”, a spus vicepreședinta ÎCCJ.

 

Facultatea de Drept a Universității din Craiova a organizat în 25 octombrie Conferința Judecătorilor Internaționali ai României, ediția a II-a, un eveniment academic prestigios ce va permite un dialog aprofundat cu judecătorii români care activează în cadrul instanțelor internaționale și europene (Curtea Penală Internațională, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Tribunalul Uniunii Europene). Prima ediție a fost organizată la Timisoara, în anul 2024, de către Facultatea de Drept a Universității de Vest.

Comments

comentarii