Simina Tănăsescu: ”comunicarea publică inteligibilă cu privire la deciziile CCR, o necesitate”

Prima femeie președinte a Curții Constituționale a României, Elena Simina Tănăsescu, a vorbit într-un interviu despre principalele obiective: Digitalizarea dosarelor și a procesului decizional,  o comunicare publică inteligibilă cu privire la deciziile și hotărârile CCR și reducerea stocului de dosare și a timpului de soluționare.

Întrebată în cadrul interviului acordat Juridice.ro ce ți propune în calitate de președinte al Curții Constituționale și ce aspecte din activitatea Curții care ar trebui îmbunătățite /modernizate /schimbate, Elena-Simina Tănăsescu a răspuns: ”Cred cu tărie că justiția constituțională trebuie să fie eficientă, transparentă și apropiată de cetățeni. Prioritățile mandatului meu se concentrează pe câteva direcții esențiale pentru dezvoltarea și modernizarea instituției.

În primul rând, un obiectiv important constă în digitalizarea dosarelor și, mai larg, a procesului decizional din cadrul Curții Constituționale, în scopul de a asigura rapiditate, transparență și acces facil la informație. De exemplu, sper să putem finaliza și utiliza efectiv cât de curând interconectarea digitală dintre Curtea Constituțională, Consiliul Superior al Magistraturii și instanțele judecătorești, astfel încât dosarele în cadrul cărora sunt ridicate excepții de neconstituționalitate să poată fi accesate electronic de judecătorii constituționali și de magistrații-asistenți ai Curții și să nu mai fie irosit timp prețios cu solicitarea lor pe hârtie din cele mai variate locuri din țară și apoi cu restituirea lor la instanța de proveniență. Unele procese manuale sau realizate cu mijloace tradiționale consumă timp și resurse. Trebuie să ne adaptăm cu toții, inclusiv instituțiile și serviciile publice, la noile realități, pentru că trăim într-o lume în care viteza și accesul facil la informația corectă pot face diferența. Iar Curtea Constituțională își dorește să ofere eficiență și transparență pentru toți cei care se adresează instituției.

În al doilea rând, o comunicare publică inteligibilă cu privire la deciziile și hotărârile Curții Constituționale îmi pare o necesitate, astfel încât acestea să fie bine înțelese și să consolideze încrederea cetățenilor în jurisdicția constituțională. Chiar dacă sunt corecte și consistent argumentate juridic, fără o comunicare accesibilă publicului larg deciziile și hotărârile noastre pot genera confuzie sau nemulțumire. Cred că transparența și claritatea în comunicare construiesc încredere și ajută la înțelegerea soluțiilor și argumentelor în fiecare caz în parte. Printr-un limbaj mai simplu, dar care nu derogă de la rigoarea juridică, putem încerca să arătăm că fiecare decizie ori hotărâre adoptată de Curtea Constituțională se bazează pe un raționament solid și pe argumente convingătoare, astfel contribuind și noi la un climat general de încredere.

Am convingerea că, în măsura în care cetățenii înțeleg rațiunile care fundamentează fiecare decizie luată, încrederea și gradul de conformare cresc, iar colaborarea devine mai ușoară. Acest obiectiv este vital pentru sporirea credibilității Curții Constituționale, iar el poate fi atins inclusiv cu ajutorul instrumentelor aflate la îndemâna oricărei instituții publice, cum ar fi website, comunicate de presă ori platforme de social media.

În al treilea rând, reducerea stocului de dosare a devenit stringentă. Din păcate, Curtea Constituțională a acumulat un număr impresionant de dosare aflate în diferite stadii de soluționare, dar a căror durată pe rolul jurisdicției depășește, în unele cazuri, chiar și patru ani. Este absolut necesară o gestionare eficientă a întregii activități jurisdicționale a instituției, inclusiv prin alocarea de timp și resurse special dedicate pentru recuperarea unor decalaje produse în timp, dar care prin acumulare au condus la o situație aproape de nesuportat și pentru angajații Curții Constituționale, dar mai ales pentru cetățenii care au dreptul la o justiție echitabilă și realizată într-un termen rezonabil.

Nu în ultimul rând, consolidarea cooperării internaționale este o prioritate strategică. Rețeaua internațională a jurisdicțiilor constituționale este destul de densă și oferă numeroase oportunități de colaborare, fapt care permite poziționarea Curții Constituționale într-un context global inovativ. Schimbul de experiență cu instituții similare din alte țări permite o mai bună adaptare la realitățile internaționale, alături de consolidarea reputației la nivel global. În acest context, profit de ocazie pentru a aminti faptul că în perioada 2025-2028 Curtea Constituțională a României deține președinția Asociației Curților Constituționale Francofone (ACCF), o organizație internațională de prestigiu care reunește 51 de instituții similare din Europa, Africa, America și Asia și care în 2027, sub președinția CCR, va celebra 30 de ani de la înființare.

Toate aceste direcții nu sunt priorități separate, ci sunt interconectate și formează un parcurs coerent spre rezultate durabile, cu scopul de a contribui prin sinergie la modernizarea Curții Constituționale.”

Termenele lungi de care se plâng avocații

Elena-Simina Tănăsescu: ”Suntem pe deplin conștienți de importanța acestei problematici pentru justițiabili și pentru buna funcționare a sistemului judiciar, motiv pentru care toate eforturile noastre converg către asigurarea unui cadru judiciar modern, rapid, predictibil și eficient. Așa cum arătam și mai devreme, reducerea timpului total în care un dosar este soluționat în cadrul Curții Constituționale reprezintă o prioritate strategică. Am identificat unele probleme sistemice și am stabilit deja unele măsuri concrete pentru creșterea operativității în soluționarea cauzelor.

De exemplu, am observat că pe rolul Curții există destul de multe cauze repetitive, pentru finalizarea cărora simpla conexare a mai multor dosare ar putea duce la un real câștig de timp. Sau am încercat să folosim mai intens și mai eficient informatizarea și interconectarea digitală, în primul rând cu instanțele judecătorești. Totodată, este în curs de desfășurare o analiză complexă, axată pe identificarea principalelor cauze care determină prelungirea duratei procedurilor judiciare, precum și pe formularea unor soluții sustenabile și coerente, care să permită optimizarea fluxurilor de lucru și, implicit, reducerea termenelor.

În acest context trebuie însă precizat că eficiența activității jurisdicționale nu înseamnă neapărat viteză cu orice preț. Toate dosarele aflate pe rolul Curții Constituționale necesită atenție și dedicare, iar unele au nevoie de timp pentru decantarea unor soluții cât mai înțelepte. În unele cauze a fost necesară o perioadă de timp relativ îndelungată pentru a se ajunge la concluzii adecvate și care să răspundă în mod real standardului de constituționalitate necesar a fi aplicat.

Cu titlu de exemplu, tranșarea în cursul acestui an a unei obiecții de neconstituționalitate referitoare la legea pensiilor militare a necesitat mai bine de 5 luni de reflecție anterioară, în cadrul mai multor termene și amânări, pentru a se putea ajunge la soluția optimă legată de o chestiune care poate părea benignă la prima vedere, dar are importanță în procesul decizional de rang legislativ, și anume cea a termenului în care pot fi solicitate și valorificate anumite puncte de vedere. Sau, pentru a realiza un reviriment de jurisprudență care privea despăgubirile care pot fi acordate victimelor indirecte ale unor accidente de circulație Curtea Constituțională a deliberat iterativ aproape un an. Proverbul „Graba strică treaba” poate fi aplicat și în cazul activității jurisdicționale a Curții Constituționale. Ponderația și prudența rămân importante în activitatea noastră.

Inteligența artificială (AI) la CCR

Elena-Simina Tănăsescu: Inteligența artificială reprezintă, fără îndoială, una dintre direcțiile majore de transformare a societății contemporane și viitoare. Suntem conștienți că această tehnologie, deși în plin proces de rafinare, are potențialul de a deveni un instrument util în numeroase domenii, inclusiv în zona juridică și constituțională.

În cadrul Curții Constituționale, privim cu deschidere aceste evoluții și evaluăm constant posibilitățile prin care inovația tehnologică poate fi utilizată în sprijinul activității noastre. Este însă esențial să identificăm acele zone în care inteligența artificială poate fi implementată fără a afecta rolul esențial al judecătorului constituțional – acela de garant al supremației Constituției și al protejării drepturilor fundamentale. Astfel, discuțiile despre utilizarea AI nu vizează decizia propriu-zisă, care rămâne apanaj exclusiv uman, ci mai degrabă procese auxiliare: gestionarea fluxului de documente, eficientizarea căutărilor în jurisprudență, facilitarea accesului la bazele de date sau sprijinirea activităților administrative. Cu alte cuvinte, nu putem vorbi de o integrare totală și imediată, dar putem vorbi de pași responsabili și prudenți spre utilizarea unor instrumente tehnologice care, în măsura în care sunt testate și validate, pot contribui la creșterea eficienței și transparenței instituției. Este o evaluare pe care o facem permanent și care ne asigură că, atunci când vom decide implementarea unor soluții bazate pe AI, acestea vor fi adaptate specificului instituțional și cadrului constituțional.

Interviul integral AICI

Comments

comentarii