Recurs anulat de ÎCCJ: ”Respectul datorat în mod firesc justiţiei trebuie să se reflecte şi în formulele folosite”

Un recurs depus de o parte nemulțumită la Înalta Curte a fost anulat din cauza limbajului folosit. ”Respectul datorat în mod firesc justiţiei trebuie să se reflecte şi în formulele folosite, care nu trebuie să fie vexatoare.”, spun judecătorii ÎCCJ în motivare.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că se impune anularea recursului ca urmare a cuvintelor utilizate în redactarea recursului, respectiv argumentele instanței de apel sunt „invenţii anti-juridice”, „marea inepţie„, „aberaţie juridică„, „motive aberante” sau „instanţa de apel preia ilegal aberaţia Tribunalului„, „instanţa de apel nu corectează aberaţia Tribunalului (…) şi aruncă marea inepţie (…)”, „din motive dubioase şi suspecte”, a arătat Juridice.ro

Potrivit motivării ÎCCJ, ”cererea de recurs este redactată neprocedural, impropriu căii extraordinare de atac promovate, într-o înşiruire de argumente, care nu vin să susţină în mod punctual nelegalitatea hotărârii atacate, redactarea recursului fiind una defectuoasă, nestructurată şi presărată cu invective şi exprimări de genul:

“motivele de respingere a apelului sunt invenţii anti-juridice (…) aruncate la o disperare acerbă de a nu recunoaşte adevărul”, “instanţa de apel preia ilegal aberaţia Tribunalului”, “instanţa de apel nu corectează aberaţia Tribunalului (…) şi aruncă marea inepţie (…)”, “din motive dubioase şi suspecte”, “culmea motivelor aberante şi anti-juridice de respingere a apelului (…)”, “instanţa de apel incită abuziv şi ilegal la nerespectarea unor dispoziţii legale”.

Or, pentru o bună administrare a justiţiei, atât pentru parte, cât şi pentru instanţă, este esenţială cultivarea unui stil judiciar sobru, fără excese de limbaj. A califica argumentele instanţei de apel, astfel cum a procedat recurentul-reclamant, drept “invenţii anti-juridice”, “marea inepţie”, “aberaţie juridică”, “motive aberante”, înseamnă a manifesta lipsă de respect faţă de judecătorul care, potrivit liberei sale convingeri, poate adera pertinent argumentat la opinia calificată de parte drept “aberaţie”, “inepţie” etc. Respectul datorat în mod firesc justiţiei trebuie să se reflecte şi în formulele folosite, care nu trebuie să fie vexatoare.

Este necesar ca motivele de recurs să fie dezvoltate într-o manieră suficient de precisă pentru a permite înţelegerea şi verificarea acestora, precum şi aplicarea lor corectă în speţă. Însăşi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, pentru a-şi îndeplini misiunea, instanţele judecătoreşti trebuie să beneficieze de concursul părţilor, care sunt ţinute ca, în măsura posibilului, să-şi expună pretenţiile într-o manieră clară, lipsită de ambiguitate şi structurate într-o manieră rezonabilă. (decizia nr. 40490/08 pronunţată în cauza Jahnke et Lenoble c. Franţei).

În consecinţă, faţă de cele anterior reţinute şi cum, în speţa de faţă, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) din acelaşi cod, precum şi a prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va constata nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1553A din data de 22 noiembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B..”

Motivarea completă AICI

Comments

comentarii