Crin Bologa despre relația parchete – servicii: ”la noi e un formalism excesiv, numai să încurci, să blochezi”

Procurorul șef DNA, sălăjeanul Crin Bologa, a vorbit într-un interviu recent despre activitatea parchetului de când este la conducere, despre efectul deciziilor CCR, dar și despre relația pe care, crede el, ar trebui să o aibă parchetele cu serviciile de informații, dând exemplul altor state.

Întrebat dacă serviciile de informații au atribuții sau nu în combaterea infracțiunilor de corupție, Bologa a răspuns:

”În opinia mea, nu ar trebui să aibă atribuții în combatera infracțiunilor de corupție, ar trebui să aibă atribuții în strângerea informațiilor cu privire la săvârșirea unor infracțiuni. Or, să nu fie element de siguranță națională combaterea evaziunii fiscale? Nu cred că există stat în lumea asta.

Eu am discutat cu omologi de-ai mei din alte state. Nu și-au pus vreodată problema să nu poată folosi elemente provenite de la serviciile de informații. Din câte știu, cred că și situația de corupție din Parlamentul European a pornit tot de la informări ale serviciilor secrete din Belgia. Deci nu de combaterea corupție, dar de strângerea informațiilor. Pentru că parchetele nu au atribuții de culegere a informațiilor. Noi trebuie să facem urmărire penală a unor infracțiuni de corupție. Strângerea informațiilor aparține altora. Sigur că vin cetățenii să ne sesizeze, vin și firmele ne mai sesizează. Dar eu cred că strângerea informațiilor este apanajul celor specializați și dacă aceste informații se referă și la fapte de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, trafic de persoane, ar trebui ca aceste informații să ne parvină și le putem folosi. ”

Șeful DNA a vorbit despre relația servicii de informații – parchete în alte state, în urma discuțiilor cu omologi:

”Toate parchetele nu-și pun niciodată problema că ar fi grav să folosești dotarea tehnică a unor servicii de informații. Mai ales după valul de atentate teroriste, serviciile secrete din toată Europa și SUA sunt cele mai bine dotate din punct de vedere tehnic. Am avut întâlnire cu reprezentanții parchetului național financiar, o structură specializată înființată de omologi de-ai noștri din Franța în 2017. Și-au dat seama că trebuie să fii specializat pe combaterea corupției și a macro-criminalității economico-financiare, ei fac dosare cu președinți, miniștri, ce au acolo. Și i-am întrebat ei cum procedează dacă nu pot face o percheziție. Au spus senin că apelează, pentru că nu au tehnica serviciilor de informații, este o instituție a statului, cu banii statului a fost cumpărată toată tehnic și dacă îi sesizează, folosesc. Nici nu și-au pus problema ca la noi, e un formalism de-ăsta excesiv. Scopul lor este să instrumenteze cazul, să ajungă în instanță și să descopere adevărul. Acesta e scopul suprem și cei vinovați să răspundă și ceilalți să nu răspundă. Dar nu e un formalism de-ăsta numai să încurci, să blochezi, să stopezi. Și avocații procedează altfel acolo. Scopul avocaților din Franța este să se afle adevărul în cauză, iar clienții lor să nu fie abuzați de instituțiile statului. Dar nici să distrugă tot adevărul dintr-o cauză. Deci din ce am discutat, pentru că m-a preocupat această problemă, nu și-au pus problema să nu folosească, dar au garanții peste tot. Deci o colaborare între instituții normală și firească. Credeți că în America și-au pus vreodată problema procurorii, instanțele sau jurații că nu poate folosi procurorul documente de la FBI sau CIA când acuză pe cineva? Nici nu și-au pus problema. ”

Interviul complet

Comments

comentarii