Vicepreședintele CJ Suceava ar putea fi eliberat azi din arestul preventiv. Judecător: ”menţinerea măsurii pentru viitor este de natură a depăşi pragul de necesitate şi proporţionalitate”

Totodată, apărătorul inculpatului invocă prevederile art. 223 C.pr.pen., cu referire la stare medicală, anturaj, caracterizări de la toate instituţiile ISU, Prefectură, IPJ, cu care inculpatul a colaborat, subliniind că un trecut impecabil socio – profesional poate fi un avantaj la evaluarea măsurii preventive.

Avocat Budişan Călin învederează judecătorului de cameră preliminară că se impune verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive din 30 în 30 de zile, urmând a depune la instanţa superioară practică judiciară, deşi nu este izvor de drept, din care rezultă că în cazul unor fapte de o gravitate mult mai mare, cu prejudicii mult mai mare, nu au fost dispuse măsuri preventive ori au fost luate măsuri mai blânde sau au fost înlocuite într-un termen mult mai scurt.

Avocat Budişan Călin subliniază că inculpatul Creţu Silviu Cristinel a slăbit 25 de kg şi, deşi a solicitat în repetate rânduri efectuarea unor controale medicale, acest lucru nu s-a realizat, fiindu-i recomandat un RMN, un CT pulmonar, întrucât toate analizele indică o infecţie cronicizată, care-i pune în pericol viaţa, fiind suspectat de o boală foarte gravă, respectiv, cancer.

În consecinţă, consideră că o altă măsură preventivă nu ar impieta în vreun fel buna desfăşurare a procesului penal, urmând ca inculpatului să plătească pentru ceea ce a făcut dacă se va demonstra pe baza probelor şi actelor dosarului, însă, măsura preventive nu trebuie confundată cu pedeapsa şi să încalce prezumţia de nevinovăţie, fiindu-i distruse inculpatului viaţa, sănătatea şi familia.

De asemenea, apărătorul ales arată că soţia inculpatului, din cauza bolii, nu mai recunoaşte pe nimeni, nu se mai poate hrăni singură, iar, mama a fost dusă de urgenţă la spital, fiind într-o situaţie critică.”

Judecătorul Iulian Topalea de la Tribunalul Suceava arată în hotărâre:

”Cum în mod esenţial, rolul instanţei este de a menţine un corect echilibru între necesitatea reprimării ferme a fenomenului infracţional, protejarea funcţionării normale a instituţiilor şi mecanismelor statului, nevoile de satisfacere a interesului public legat de răspunsul judiciar al statului faţă de încălcarea normelor penale, pe de o parte, şi ocrotirea drepturilor şi libertăţilor individului supus răspunderii penale, pe de altă parte, ţinând cont că măsurile prevăzute de legiuitor în art. 202 Cod procedură penală au un caracter preventiv, iar nu sancţionator, coroborând datele despre care s-a făcut vorbire în cele ce preced, în cauza analizată concluzionează că cererea de înlocuire a arestării preventive cu măsura controlului judiciar formulată de inculpatul Creţu Silviu Cristinel, prin apărător ales, este întemeiată.

Totodată, trebuie avute în vedere la acest moment procesual, când a mai trecut şi factorul timp, şi alte considerente:

– inculpatul a luat cunoştinţă de acuzaţiile aduse, în cursul urmăririi penale şi-a exprimat poziţia procesuală raportat la învinuire, folosindu-se desigur de toate prerogativele dreptului la apărare, şi-a exercitat și dreptul la tăcere, însă, acesta este respectat de autorităţi, alegerea de a nu contribui la propria incriminare neputând să constituie un element care să justifice în continuare menţinerea coerciţiei; în situaţia în care nu va participa pe viitor la judecată, drept de care de altfel se poate prevala conform. art. 364 al. 4 Cod procedură penală, dar, s-ar impune imperios prezenţa lui pentru a da explicaţii instanţei, inculpatul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa autorităţilor orice modificare de reşedinţă ori domiciliu, fiind în interesul lui să propună şi să administreze probe în combaterea celor pe care se întemeiază rechizitoriul, în caz de neconformare, existând şi mijloace procedurale legale de constrângere la care se poate recurge în caz de nevoie – apelarea la instituţia mandatului de aducere; în caz de sustragere de la proceduri, un atare comportament în raport cu autorităţile s-ar circumscrie unui caz distinct de arestare – art. 223 alin. 1 lit. a Cod procedură penală; totodată, preîntâmpinarea sustragerii de la executarea unei eventuale pedepse nu mai este în noua reglementare un criteriu care să justifice o măsură preventivă (ca în vechiul Cod procedură penală – art. 136) o rezolvare juridică în faza de executare găsindu-se pe calea emiterii mandatului european;

– împrejurările care ţin de persoana inculpatului, respectiv, anturajul, mediul din care provine, gradul de instruire, funcţia deţinută anterior, conduita adecvată anterioară constituie elemente care dau o anumită încredere în comportamentul viitor al acestuia, că prezintă suficiente garanţii că nu va împieta asupra bunei desfăşurări în continuare a procesului penal;

– nici riscul de a săvârşi noi infracţiuni nu este în mod obiectiv justificat de probatoriul cauzei (ci, poate doar pe considerente ce ţin de criminologie), fiind de subliniat că, în cazul intervenirii unei astfel de situaţii este posibilă, de asemenea, chiar privarea lui de libertate în baza art. 223 alin. 1 lit. d Cod procedură penală;

– nu există elemente identificabile sub aspect probator nici că inculpatul ar încerca să influenţeze în vreun mod alţi participanţi la comiterea presupuselor infracţiuni ori martorii din dosar şi, în plus, o eventuală atitudine „neloială” a acestuia în raport cu autorităţile, prin interpunere negativă în procesul de administrare în continuare a dovezilor cu implicaţii majore în economia procesului penal poate atrage plasarea sa în detenţie provizorie pentru a stinge „starea de pericol” de natură a compromite aflarea adevărului în cauză, devenind incidente cazurile prev. de art. 223 al. 1 lit. b Cod procedură penală; pericolul de împiedicare a bunei desfăşurări a procedurii penale nu poate fi invocat în mod abstract de autorităţi, ci, trebuie să se bazeze pe probe faptice (Becciev vs Moldovei, nr. 9.190/03, § 59, 4 octombrie 2005);

– rezonanţa socială negativă a faptelor, care practic se traduce prin starea de nesiguranţă ce se induce în rândul comunităţii dacă persoane asupra cărora planează astfel de acuzaţii ar fi judecate în stare de libertate, s-a diminuat progresiv pe durata de timp de când fiinţează măsura, fiind mult mai redusă la acest moment procesual;

– se apreciază, aşadar că, în perioada cât s-a aflat sub constrângerea legală, inculpatul a avut posibilitatea să conştientizeze la reala dimensiune consecinţele presupuselor fapte, să înţeleagă că, într-un caz determinat, este necesar să trateze cu mai multă maturitate implicarea într-un anumit raport social/profesional şi nu se va mai cantona din nou în sfera ilicitului penal, că trebuie să aibă motivaţie pentru menţinerea în perioada următoare a unui comportament noninfracţional, prosocial, de natura intrinsecă a „costurilor” asociate infracţiunilor fiind pierderi în plan familial şi profesional, materiale (inclusiv privarea de veniturile necesare pentru asigurarea confortului lor existenţial şi al celor apropiaţi – membrii ai familiei), relaţionale, de imagine – stigmatizare socială, cazier, pericolul de a-şi pierde libertatea; aşadar, dimpotrivă, ar încerca să demonstreze că a realizat care este poziţia sa în cadrul procesului penal în care este implicat, aceea de acuzat pus sub învinuirea unor fapte grave şi, ca atare, are obligaţia de a se pune la dispoziţia organelor în drept, ori de câte ori este notificat, pentru a oferi lămuririle necesare, dând astfel dovadă că are capacitatea corespunzătoare de adaptare adecvată la standardele normative ale societăţii şi o acceptare a acestora;

– situația medicală a inculpatului, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, din care reiese că prezintă un risc cardio-vascular înalt și că suferă de cardiomiopatie, angină pectorală, tulburare de ritm cardiac, hipercolesterolemie severă, fiind și internat în spital pe durata procedurilor judiciare, iar în ultimele zile, existând conform actelor depuse la dosar, solicitări din partea acestuia de acordare a asistenței medicale și tratament, în regim de urgență, urmate de prezența inculpatului în cadrul unităților medicale.

– nu în ultimul rând, pledează pentru înlocuirea măsurii arestului preventiv cu cea a controlului judiciar şi stadiul procesual al cauzei, aceasta fiind în procedura de cameră preliminară; se subliniază şi aspectul că mijloacele de probă specifice acestui gen de infracţiuni au fost ridicate şi valorificate la maximum, probatoriul întemeindu-se şi pe mijloace de probă care sunt în custodia şi paza autorităţilor.

Gravitatea acuzaţiilor aduse nu constituie o justificare plauzibilă pentru menţinerea în continuare a inculpatului sub imperiul măsurii arestului preventiv, nu se poate trata ca lipsit de importanţă că natura şi gravitatea presupuselor faptele, împrejurările în care se presupune că au fost comise şi urmările produse reprezintă criterii care, în general, nu sunt dinamice ci, de cele mai multe ori constante.

Totodată, elementele ce ţin de situaţia familială a inculpatului, respectiv, problemele medicale ale soţiei sale Creţu Daniela, precum şi ale mamei acestuia, Creţu Domnica, conform înscrisurilor medicale justificative depuse la dosar (buletin de analize medicale, fişă consultaţii şi electrocardiogramă – filele 8, 9 şi 10 dosar) nu sunt de natură a diminua pericolul concret relevat în comunitate prin pretinsa comitere a faptelor, neputând constitui, exclusiv prin ele însele, temei al reconsiderării măsurii.

Însă, analizând toate aceste circumstanţe personale prin raportare la actele şi lucrările dosarului, în ansamblul său, judecătorul de cameră preliminară apreciază că, în acest moment procesual, sunt îndeplinite condiţiile pentru înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a controlului judiciar, libertatea inculpatului urmând a fi subordonată unor garanții procesuale.

Astfel, se va menține un contact permanent și supravegheat între acesta și autoritățile judiciare, iar, constrângerea legală ce va interveni îl va determina să răspundă prompt la orice chemare, adoptarea cu rea – credință a unei conduite contrare urmând a fi aspru sancționată, prin plasarea în arest preventiv sau arest la domiciliu, dată fiind voința legiuitorului care a reglementat astfel de situații într-un mod suficient de clar și previzibil pentru fiecare destinatar al normelor de drept.

Într-un astfel de context, şi obligaţiile subsecvente ce urmează a fi stabilite în sarcina inculpatului: de a nu desfăşura activitatea în exercitarea căreia a săvârşit presupusele fapte, respectiv, de vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, precum şi de a nu intra în sediul Consiliului Județean Suceava, apar ca justificate, de natură a da eficienţă măsurii preventive, dată fiind complexitatea cauzei, dar şi pentru a fi monitorizat cu observarea formelor sale de manifestare spre a preîntâmpina riscul de derapaj dintr-un comportament normal într-unul antisocial.

De asemenea, se va stabili şi obligaţia de a nu depăşi limita teritorială a județelor Suceava și Iași, decât cu încuviinţarea prealabilă a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată, tocmai pentru a i se oferi inculpatului posibilitatea de a-şi vizita soţia şi de a se ocupa de îngrijirea acesteia, având în vedere că numita Creţu Daniela este internată în Secţia de Îngrijiri Paliative din cadrul SC Red Hospital SRL din Iaşi, conform adeverinţei depuse la dosar, boala de care suferă fiind într-un stadiul avansat, inculpatul fiind singura persoană pe care o mai recunoaște, prezența acestuia putând fi un sprijin moral pentru aceasta. (fila 57, dosar 1762/86/2022/a1.6 al Tribunalului Suceava)

Pentru motivaţia expusă, luând în calcul şi perioada scursă de la momentul luării măsurii arestului preventiv, şi, mai ales de la cel al comiterii presupuselor infracţiuni, judecătorul de cameră preliminară opinează că menţinerea măsurii pentru viitor este de natură a depăşi pragul de necesitate şi proporţionalitate dintre scopul bunei desfăşurări a procesului penal şi gravitatea acuzaţiilor.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 348 alin. 2 Cod procedură penală rap. la art. 207 Cod procedură penală, va constata legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată prin încheierea nr. 400/C/2022 din data de 05.04.2022, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Cluj în dosarul nr. 1546/117/2022, rămasă definitivă prin încheierea nr. 50 din data de 13.04.2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul cu acelaşi număr, faţă de inculpatul Crețu Silviu-Cristinel trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal.

Va admite cererea formulată de inculpat, prin apărător ales, în sensul înlocuirii măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai puţin restrictivă.