UNBR a emis punct de vedere cu privire la proiectul de lege înregistrat la Senat privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
”Includerea organismelor de autoreglementare (în speță Uniunea Națională a Barourilor din România) la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 129/2019 justifică completarea normei juridice prin care se recunoaște importanța protejării datelor cu caracter personal și cu dispoziții privind respectarea și protejarea secretului profesional ce constituie un principiu fundamental al profesiei de avocat (art. 11, art. 45 alin. (7), art. 34 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și art. 1 alin. (2) lit. e) din Statutul profesiei de avocat)
Pe cale de consecință, apreciem ca fiind necesară completarea art. 1 alin. (3) din Legea nr. 129/2019 în forma propusă prin proiectul de lege înregistrat la Senat sub nr. B662/2024, după cum urmează:
„(3) Oficiul este autoritatea competentă care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului la nivel național, evaluare care se realizează în cadrul unui mecanism de cooperare cu autoritățile și instituțiile prevăzute la alin. (1), precum și cu organismele de autoreglementare, cu asigurarea protecției datelor cu caracter personal și a secretului profesional în condițiile prevăzute de lege. Oficiul este autoritatea competentă care coordonează răspunsul național la riscurile evaluate, inclusiv politica și activitatea operațională în cadrul mecanismului de cooperare și informează în acest sens Comisia Europeană, Autoritatea Bancară Europeană și statele membre.”, arată reprezentanții UNBR.
Aceștia spun că unele modificări propuse aduc atingere secretului profesionala al avocatului, princiu fundamental al profesiei:
”Prin art. 33 alin. (5) din Legea nr. 129/2019 în vigoare la acest moment și care se propune a fi abrogat se stabilește că:
„Avocații vor aduce la îndeplinire dispozițiile prevăzute de prezenta lege, cu respectarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, privind păstrarea secretului profesional.”
Propunerea de abrogare a art. 33 alin. (5) și respectiv de modificare a art. 33 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 constituie o gravă atingere adusă secretului profesional al avocatului care reprezintă un principiu fundamental al profesiei de avocat (art. 11, art. 45 alin. (7), art. 34 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și art. 1 alin. (2) lit. e) din Statutul profesiei de avocat).
De cele mai multe ori secretul profesional al avocatului este perceput doar ca o obligație stabilită în sarcina acestuia în relația cu clientul său, fapt ce rezultă din modul de formulare a art. 11 din Legea 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată:
“Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredințată (…).”
În realitate, secretul profesional reprezintă cu întâietate un drept al avocatului de a păstra confidențialitatea informațiilor primite de la client, iar acest drept constituie o garanție a independenței avocatului, această concluzie fiind confirmată de art. 1 alin. (2) lit. e) din Statutul profesiei de avocat unde este reglementat „principiul păstrării secretului profesional”.
Subliniem faptul că art. 33 alin. (4) și art. 33 alin. (5) din Legea nr. 129/2019 în vigoare la acest moment au fost adoptate de legiuitorul român pentru a transpune în mod corect conținutul Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului, mai exact a paragrafului (9) care stabilește că:
„Membrii profesiilor juridice independente, astfel cum sunt definiți de statele membre, ar trebui să se supună prezentei directive atunci când participă la tranzacții financiare sau la tranzacții între societăți comerciale, inclusiv prin furnizarea de consultanță fiscală, întrucât aceasta prezintă riscul cel mai ridicat ca serviciile respectivilor membri ai profesiilor juridice liberale să fie folosite în mod abuziv, în scopul spălării produselor activității infracționale sau în scopul finanțării terorismului. Cu toate acestea, ar trebui să existe scutiri de la orice obligație de raportare a informațiilor obținute fie înainte de o procedură judiciară, în timpul acesteia sau după aceasta, fie în cursul evaluării situației juridice a unui client. Prin urmare, consilierea juridică ar trebui în continuare să facă obiectul obligației de păstrare a secretului profesional, cu excepția cazurilor în care juristul participă la spălarea banilor sau la finanțarea terorismului, consilierea juridică este furnizată în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului sau juristul știe că un client dorește consiliere juridică în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului.”
Se poate concluziona cu ușurință că cele 3 (trei) excepții prevăzute de legiuitorul european și anume:
– juristul participă la spălarea banilor sau la finanțarea terorismului;
– consilierea juridică este furnizată în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului; sau
– juristul știe că un client dorește consiliere juridică în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului
nu reprezintă veritabile excepții de la secretul profesional, deoarece în situațiile expuse se ridică problema unei participații penale și prin urmare nu implică o analiză a opozabilității secretului profesional.”
Punctul de vedere complet
Loading...
Reload document 
Open in new tab 