CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Tribunalul Constanța a hotărât, astăzi, respingerea cererii de suspendare a Deciziei decanului Facultății de Drept UniBuc de anulare a rezultatelor examenului la Teoria generală a dreptului. Cererea a fost depusă de o studentă de anul I.
Soluția pe scurt: ”Respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale ca inadmisibila.
Respinge excepțiile inadmisibilitații, a lipsei de obiect si a lipsei de interes.
Respinge cererea de suspendare ca nefondata.
Cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare pentru cererea de suspendare.
Cu recurs in termen de 48 de ore de la pronunțare pentru cererea de sesizare a Curții Constituționale.”
Prin cererea de chemare în judecată, studenta R.Ș. a solicitat instanței ”suspendarea Deciziei fără număr și dată a decanului Facultății de Drept prin care “se anulează rezultatele examenului de Teorie Generală a Dreptului din 2 februarie 2021, orele. 18.00, pentru toate seriile anului I -IF și ID și necomunicarea de către studenți a acestor rezultate”.
Extras din motivele cererii:
”Cu privire la suspendarea Deciziei Decanului
Cu privire la admisibilitatea unei astfel de acțiuni, instanța supremă1 s-a pronunțat în sensul obligativității întrunirii cumulative a celor două condiții prevăzute de lege: cazul bine justificat și paguba iminentă. În continuare, Înalta Curte a reținut faptul că existența cazului bine justificat nu presupune analizarea fondului acțiunii în anulare, ci identificarea unor elemente de fapt și/sau de drept care să genereze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ vizat (pipăirea fondului).
În speță, decanul nu a prezentat nicio dovadă a fraudei pe care s-a bazat anularea examenului, ci doar a prezentat niște situații de fapt care în sine nu sunt interzise și sancționate nici de Legea nr. 1/2011, nici de vreun regulament universitar. Niciun student nu este, în prezent, cercetat individual pentru săvârșirea vreunei fraude, drept dovadă aceasta nu există sau nu a putut fi dovedită de decan. Decanul încalcă principii fundamentale în materia formulării acuzațiilor în materie adminsitrativă (actor incumibit probatio), dar și în materia efectelor pe care astfel de acuzații nedovedite și nemotivate le pot produce (actore non probante, reus absolvitur). De asemenea, decanul s-a erijat în organ competent să interpreteze și să constate încălcări ale normelor de etică universitare, exercitându-și atribuțiile prin exces de putere și cu încălcarea art. 306, alin. (3), șit. a) din Legea nr. 1/2011. Comisia de etică este singurul organ real competent să constate încălcări ale normelor de etică, constatare pe baza căreia decanul poate anula examenele conform art. 144, alin. (4) din Legea nr. 1/2011.
De asemenea, decanul nu a respectat forma ad validitatem a actelor administrative individuale, în sensul în care decizia nu are număr și dată, deci nu se cunoaște data la care ea a fost emisă. Mai mult, actul nici nu a fost comunicat în întreg conținutul său către destinarari (studenți), astfel că aceasta nu poate produce efecte juridice în mod valabil2, deci nu poate genera în sarcina studenților oobligația de resusținere a examenului.
În ceea ce privește paguba iminentă, ea este calificată drept „producerea unui prejudiciu material viitor şi previzibil, greu sau imposibil de reparat sau, după caz, perturbarea previzibilă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public”3.
Având în vedere că viciul de procedură este evident, considerăm că și această din urmă condiție este întrunită, prejudiciul material viitor și previzibil constând în obligarea susținerii unui nou examen de Teorie Generală a Dreptului pentru toți studenții din anul I, deși aceștia susținuseră deja un examen asupra căruia nu a fost motivată și probată vreo fraudă sau încălcarea legal constatată a unei abateri de etică. Studenții din anul I au deja 7 examene programate și în curs de susținere, astfel că un nou examen de TGD perturbă grav activitatea de învățare a studenților proaspăt admiși în sistemul de învățământ superior. Mai mult, vătămarea studenților este vădită, având în vedere că sunt sancționați cu resusținerea unui examen pentru niște acuzații de fraudă care nu sunt dovedite în materialitatea lor și în raport cu care nu se face asupra normelor de drept încălcate.
Conform anexei la Legea educației naționale nr. 1/2011, pct. 31, învățământul este un serviciu public organizat în condițiile unui regim juridic de drept public în scopul educării și formării profesionale a tinerei generații, astfel prin resusținerea unui examen, în urma anulării celui inițial stabilit și susținut, se perturbă în mod grav buna funcționare a serviciului public de învățământ, deoarece duce la suprapunerea unui examen nou peste cele ordinare.
De asemenea, conform art. 136 alin. din Legea nr. 1/2011, anul universitar are două semestre, iar senatul universitar al fiecărei instituții de învățământ superior aprobă anual, cu cel puțin 3 luni înainte de începerea anului universitar, regulamentul privind activitatea profesională a studenților, precum și calendarul activităților educaționale specifice semestrelor academice de studiu, astfel prin obligarea studenților de a resusține examenul, acestora li se perturbă programul de studiu pe semestrul II, în cazul în care reevaluarea are loc după sesiunea de examene deja stabilită, încălcându-se decizia Senatului universitar cu privire la perioada sesiunii de examene. Calendarul universitar prevede faptul că între sesiunea de examene și începerea activității didactice nu există nicio perioadă tampon pentru situații extraordinare precum cea cauzată de efectele anularii unui examen, semestrul II începând imediat după încheierea sesiunii de examene.
În plus, decizia în sine creează o stare de incertitudine în privința datei reevaluării, prezentând o serie de condiții pur potestative (dacă vor studenții, dacă vrea profesorul titluar de curs), iar reevaluarea apare în act ca o sancțiune a unei fraude ce nu a putut fi probată, nedovedindu-se că a fost săvârșită de o anumită persoană.
De asemnea, decanul Facultății de Drept a impus data reexaminări examenului fără acordul studenților, deși acest lucru este stabilit prin decizia fără număr și dată emisă de către acesta („Examenul va avea loc la o dată convenită de studenții, prin reprezentanții seriilor”).
Paguba produsă studenților de anul I, prin resusținerea examenului în mod intempestiv și în condiții de stres, este ireversibilă, deoarece li se vor anula notele de la primul examen (drept câștigat), chiar și în situația în care decizia ar fi anulată ulterior de instanță. Acest lucru poate afecta securitatea raporturilor juridice de drept educațional, respectiv vocația la bursă și la locuri finanțate la bugetul de stat al studenților.
1 În acest sens, a se vedea Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 442 din 30 ianuarie 2013, Secția contencios administrativ și fiscal.
2 Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, vol. I., ediția 5, C. H. Beck, București, 2020, p. 228.
3 Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 225 din 22 ianuarie 2019, Secția contencios administrativ și fiscal, disponibilă la http://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=152897, accesat ultima oară la 14.11.2019.”
Excepția de neconstituționalitate privea articolul 144 din Legea educației naționale:
ART. 144
(1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin evaluări sumative de tip examen şi prin evaluarea continuă.
(2) Instituţiile de învăţământ superior dispun de metodologii de examinare aprobate de senatul universitar, care au în vedere asigurarea calităţii şi respectarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară.
(3) Rezultatele în învăţare sunt apreciate la examene:
a) cu note întregi de la 10 la 1, nota 5 certificând dobândirea competenţelor minimale aferente unei discipline şi promovarea unui examen;
b) cu calificative, după caz.
(4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de către decanul facultăţii în temeiul prevederilor din Carta universitară, atunci când se dovedeşte că acestea au fost obţinute în mod fraudulos sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară. Decanul poate dispune reorganizarea examenului.
