Arhive minoritati

Tribunalul a obligat Primăria Cluj-Napoca să monteze plăcuțe bilingve româno-maghiare la intrările în oraș. Creierul acțiunii juridice câștigătoare este o studentă de anul III de la Facultatea de Drept a UBB. Problema plăcuțelor bilingve revine în actualitate la Cluj-Napoca. Sectia de contencios administrativ de la Tribunalul Cluj a obligat prin sentință primăria să monteze plăcuțe bilingve la intrările în oraș, cu denumirea acestuia în limbile română și maghiară. Sentința este executorie. Primăria mai are la dispoziție o cale de atac în instanță. CLICK AICI PENTRU VARIANTA ÎN LIMBA MAGHIARĂ Dacă sentinta se pune in aplicare, va aparea o noua placuta cu ”Kolozsvar” Acțiunea în instanță, prin care s-au cerut plăcuțe bilingve, a fost depusă de o fundație de apărare a drepturilor minorităților maghiare în estul Europei, cu sediul în Olanda, ce se numește European Committee Human Rights Hungarians Central Europe. Procesul a fost castigat, pe fond, intr-un timp foarte scurt: fundatia a depus actiunea in 27 iunie, iar in 11 iulie o instanta de contencios de la Tribunalul Cluj s-a pronuntat, admitand cererea indreptata impotriva Consiliului Local si Primariei Cluj-Napoca. Sentința a luat prin surprindere consilierii locali clujeni, care spun că nu sunt de acord cu ea. ”Sunt europeană prin toata simtirea mea, insa cred ca acolo unde asemenea sensibilitati ar putea fi speculate, ma voi pozitiona impotriva acestei decizii”, a spus Claudia Anastase de la PSD. ”Dacă legea spune ca minoritatea trebuie sa aiba mai mult de 20 la suta populatie e clar ca nu au ce cauta placutele bilingve”, este de parere Ioan Bîldea de la PNL. La fel, reprezentanții Primăriei spun că nu există cadru legal pentru plăcuțe în limba maghiară. ”Primaria a avut o pozitie procesuala si a invocat recensamantul din 2012 care arata ca populatia de etnie maghiara are o pondere de 15,7 %. In aceasta situatie nu se intrunesc conditiile legale pentru amplasarea placutelor in limba maghiara”, a spus purtatorul de cuvant al Primariei, Oana Buzatu. Primarul Emil Boc, profesor de drept constitutional la UBB, a spus că din punctul său de vedere legea este foarte clară şi prevede că plăcuţele bilingve pot fi amplasate doar la un procent al populaţiei minoritare de peste 20%, potrivit NapocaNews.ro. Numai că o studentă de anul III de la Facultatea de Drept a UBB, Izabella Szocs, membră a Fundației European Committee Human Rights Hungarians Central Europe, le-a predat o lecție juriștilor din primăria Cluj-Napoca. Ea a găsit cheia câștigării procesului: Convenția Cadru de la Strasbourg pentru protecția minorităților, pe care s-a bazat acțiunea în instanță și care bate legea administrației locale invocată de aleșii clujeni. ”Toată ideea a pornit de la domnul Landman Gabor, care este președintele Fundației Language Rights din Olanda. Ei au luptat în anii precedenți în Olanda pentru drepturile minorității friziane, mai apoi, el având rădăcini maghiare s-a mutat în România și a constatat nerespectarea legilor referitoare la drepturile lingvistice ale minorităților naționale în mai multe comune, unde ponderea minortății este mai mare de 20%. Acum doi ani am început să lucrez la Fundație în calitate de traducător, mai apoi i-am explicat domnului Landman care este procedura judiciară pentru astfel de probleme, iar el mi-a oferit să mă ocup de chestiunile juridice și să punem în practică aceste idei. Planul a fost extrem de simplu: Orice drept sau interes legitim nerespectat de autoritățile administrative poate fi contestat prin procedura contenciosului admnistrativ, puterea judecătorească având ultimul cuvânt în abuzurile executivului contra cetățenilor. Acest algoritm se pliază pe orice drept sau interes cetățenesc legitim. Am pornit procedurile contra cca. 30 de unități administrativ- teritoriale, litigiile sunt în faza de judecare în momentul de față. Mai apoi am început să reflectăm asupra problematicii obligativității procentului de 20% prevăzut de Legea administrației publice locale (215/2001) și am concluzionat următoarele: Peste pragul de 20% uitățile administrativ- teritoriale nu au de ales, sunt în mod imperativ și incontestabil obligate să respecte drepturile lingvistice, iar sub pragul de 20% trebuie să efectueze o analiză de oportunitate, altfel spus oferă o posibilitate administrației. În decizia ca într-o comunitate trebuie sau nu respectate aceste drepturi, ca o normă supletivă intervin dispozițiile Convenției Cadru de la Strasbourg pentru protecția minorităților în urma cărora a introdus România în Legea administrativă prevederile cuprinzând drepturile lingvistce. În concret pentru respectarea acestor drepturi este nevoie ca unitatea administrativ- teritorială să fie locuită în mod substanțial, tradițional și să existe o cerintă suficientă din partea comunității minoritare. În cazul Municipiului Cluj- Napoca aceste criterii sunt de notorietate și nu credem că cineva ar putea contesta această afirmație. Aș evidenția din nou faptul că fundația noastră este absolut independentă de politică și prin acțiunile noastre dorim să atragem atenția tuturor cetățenilor indiferent de naționalitate asupra posibilităților cetățenești oferite de lege pentru a lupta împotriva abuzurilor administrației. Noi ne ocupăm strict din punct de vedere juridic de aceste chestiuni și nu dorim să problematizăm politic, etic, naționalist etc. și sperăm că în secolul 21. într-un oraș multicultural nu vor deranja pe nimeni plăcuțele care de fapt nu fac altceva decât să proclame prezența celor 50.000 de cetățeni de naționalitate maghiară din Cluj- Napoca pe lângă cei 250.000 de români”, a explicat Izabella Szocs pentru CLUJUST.ro Președintele fundației olandeze, Gabor Landman, a confirmat pentru CLUJUST.ro că acțiunea în justiție s-a bazat pe Convenția Cadru de la Strasbourg. ”Am cerut instanței să țină cont de Convenția de la Strasbourg. Cererea specifică a fost de a se asigura plăcuțe bilingve cu numele orașului Cluj-Napoca. Potrivit articolului 11 aliniatul 3 din convenție, ar trebui să fie bilingve în anumite cazuri. Cluj-Napoca se încadrează la art 11 alin 3. Aceasta este o obligatie internationala a Romaniei. Conventia de asemenea asigura drepturi chiar si sub procentul de 20% al populatiei minoritare”, a declarat Gabor Landman pentru CLUJUST.ro. Acțiunea depusă la Tribunal Artizanul acțiunii, studenta Izabella Szocs, în vârstă de 22 de ani, este fiica unui avocat ștate vechi, Sandor Attila Szocs (foto), care acum e mândru de isprava fiicei lui. ”E studentă abia în anul 3, dar este foarte implicată în ceea ce face. Ea a făcut documentația pentru acest caz. S-a castigat pe articolul 11 a conventiei cadru de la Strasbourg care prevede un alt criteriu de protectie a minoritatilor si in localitatile unde numarul acestor e sub 20 la suta, anume sa fie o minoritate tradtionala, cu traditii culturale mai ales, sa fi lasat urme in cultura localitatii respective”, a explicat avocatul Articolul 11 aliniatul 3 din Conventie, in engleză Deși sentința este executorie, reprezentantii fundatiei nu se grabesc sa o puna in executare, mai ales că procesul va continua. Reprezentantii Primăriei Cluj-Napoca asteapta motivarea instantei, dupa care spun ca vor ataca sentința cu recurs la Curtea de Apel Cluj. CITEȘTE AICI VARIANTA ARTICOLULUI ÎN LIMBA MAGHIARĂ

Tag Archives: minoritati