În cauza ce are ca obiect anularea autorizației de construire, Curtea de Apel Târgu-Mureș a decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene prin adresarea a trei întrebări ce privesc accesul la justiție în probleme de mediu.
Soluția pe scurt:
”In baza art. 267 din TFUE, sesizeaza Curtea de Justitie a Uniunii Europene cu urmatoarele intrebari preliminare:
1. Articolul 47 paragraf 1 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene coroborat cu articolul 19 paragraf 1 teza a doua din Tratatul privind Uniunea Europeana si articolul 2 pct. 4 coroborat cu articolul 9 alineatul (3) din Conven?ia privind accesul la informa?ie, participarea publicului la luarea deciziei ?i accesul la justi?ie in probleme de mediu, semnata la Aarhus (Danemarca) la 25 iunie 1998 ?i aprobata in numele Comunita?ii Europene prin Decizia 2005/370/CE a Consiliului din 17 februarie 2005 trebuie interpretate in sensul ca notiunea de public include o entitate juridica precum o societate civila profesionala de avocati, care nu se prevaleaza de afectarea vreunui drept sau interes al acestei entitati, ci mai degraba de drepturi si interese ale persoanelor fizice, avocatii care constituie respectiva forma de organizare a profesiei , precum si daca o asemenea entitate poate fi asimilata in sensul art. 2 pct. 4 din Conventie unui grup de persoane fizice ce actioneaza prin mijlocirea unei asociatii sau organizatii.
2. In cazul unui raspuns afirmativ la prima intrebare, tinand seama de obiectivele articolul 9 alineatul (3) din Conventie, cat si de obiectivul protectiei jurisdictionale efective a drepturilor conferite de dreptul Uniunii, daca art. 9 alin. 3 din Conventie, respectiv art. 47 paragrafele 1 si 2 din Carta Europeana a Drepturilor Omului coroborat cu art. 19 paragraf 1 teza a doua din Tratatul instituind Uniunea Europeana trebuie interpretat in sensul ca se opune unei dispozitii din dreptul intern care conditioneaza accesul la justitie a unei astfel de societati profesionale civile de avocati de justificarea unui interes propriu sau de imprejurarea ca prin promovarea actiunii sa fie urmarita protejarea unei situatii juridice in legatura directa cu chiar scopul urmarit la constituirea respectivei forme de organizare, in speta a unei societati civile profesionale de avocati.
3. In cazul unor raspunsuri afirmative la prima si a doua intrebare sau independent de raspunsurile la cele doua intrebari formulate anterior, articolul 9 alin. 3, 4, 5 din Conventie, articolul 9 alin. 3 din Conventie, respectiv art. 47 paragrafele 1 si 2 din Carta Europeana a Drepturilor Omului coroborat cu art. 19 paragraf 1 teza a doua din Tratatul instituind Uniunea Europeana trebuie interpretate in sensul ca sintagma ca remediul adecvat si efectiv, inclusiv adoptarea unei hotarari judecatoresti, … sa nu coste foarte mult presupun reguli si/sau criterii de a limita costurile care pot fi puse in sarcina partii procesuale care a cazut in pretentii, in sensul ca instanta nationala sa se asigure de respectarea cerintei privind lipsa unui cost prohibitiv tinand cont de interesul persoanei care doreste sa isi apere drepturile, cat si de interesul general legat de protectia mediului.”
Suspenda judecata cauzei pana la pronuntarea de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene a hotararii preliminare.”
De ce este important acest lucru?
Ne explică avocata Diana Ionescu, cadru universitar la Facultatea de Drept UBB Cluj, asociată în societatea de avocați care a atacat autorizația: ”În primul rând, pentru că problema depozitului de deșeuri din Pasul Mestecăniș ajunge, limitat la analiza unor probleme de drept, în prim planul dezbaterii judiciare la nivelul UE.
În al doilea rând, pentru că cel mai important instrument pe care un cetățean îl are la îndemână atunci când apreciază că o decizie a executivului, prin care acesta autorizează construirea/funcționarea unui proiect cu impact asupra mediului, este accesul la justiție. Orice dezbatere care poate conduce la o interpretare acestui drept este utilă.
Ca cetățean nemulțumit poți face multe. Poți să îți exprimi public nemulțumirea, poți semna petiții, poți organiza proteste. Dar singura autoritate care poate anula actele executivului, dispuse fie la nivel central fie la nivel local, este puterea judecătorească.
Pentru a putea exercita acest control, puterea judecătorească trebuie sesizată de cineva. Puterea judecătorească nu se poate pronunța niciodată din oficiu. Aceasta este o diferență semnificativă față de puterea legislativă sau cea executivă.
Acum câțiva ani, la Aarhus, în orașul de departe din Danemarca, s-a stabilit că membrii publicului, oricare ar fi aceștia, pot solicita unui judecător să controleze, din punct de vedere al legalității, o decizie prin care administrația autorizează un proiect cu impact asupra mediului. Statele au dreptul de a stabili regulile în baza cărora acest drept poate fi exercitat.
De multe ori, membrii comunităților locale în care se construiesc proiecte cu impact asupra mediului nu au putere să se ridice împotriva acestor proiecte. În lipsa sesizării însă, justiția nu se poate pronunța asupra unei asemenea probleme.
Cetățenii nu au puterea de a se adresa justiției din diverse motive. Dacă au noroc, oamenii întâlnesc avocați care să lucreze pro bono sau ONG-uri care doresc să își asume povara procedurilor judiciare, inclusiv plata onorariilor avocațiale. În drept însă, norocul nu reprezintă o garanție efectivă.
O acțiune în justiție ridică problema costurilor. Dacă mergi în justiție și pierzi, poți fi obligat să plătești costurilor suportate de partea adversă pentru plata avocaților. Perspectiva plății unor cheltuieli judiciare ridicate reprezintă pentru multe persoane, dar și pentru ONG-uri, un obstacol însemnat pentru a lua decizia de a merge în justiție.
În România, chiar dacă au juriști angajați, autoritățile publice au dreptul să încheie contracte de asistență juridică, plata onorariilor fiind asigurată din fonduri publice. În baza legii, acest lucru poate fi făcut fără licitație (cu încredințare directă) și fără limită maximă în ce privește cuantumul onorariilor avocațiale. Spre exemplu, emitent și beneficiar al autorizației de construire în ceea ce privește depozitul de deșeuri din Pasul Mestecăniș este Consiliul Județean Suceava. În consecință, doar în această cauză, C.J. Suceava a plătit din fonduri publice 276.000 lei pentru onorarii avocațiale. Această sumă poate fi solicitată cu titlu de cheltuieli de judecată.
Având în vedere regulile legale aplicabile, am formulat acțiunea în justiție în privința autorizației de construire a depozitului de deșeuri din Pasul Mestecăniș în calitate de grup de persoane, avocați constituiți într-o societatea civilă de avocatură cu sediul în Cluj. A apărut, astfel, o problemă de drept privind accesul la justiție în probleme de mediu: avem dreptul noi, avocați din Cluj, să atacăm în justiție autorizația de construire a unui depozit de deșeuri în județul Suceava? Aceasta este, în esență, prima problemă de drept cu care a fost sesizată CJUE.
Cea de-a doua vizează problema costurilor. Avem nevoie de reguli care să protejeze cetățenii împotriva costurilor foarte mari, mai ales atunci când, pe plan intern, autoritățile publice pot plăti din fonduri publice onorarii avocațiale fără limită maximă?
Pentru viitor, răspunsul CJUE la cea de-a doua întrebare fi de un mare folos în România. Înclin să cred că CJUE își va păstra jurisprudența și va concluziona în sensul că, pentru a garanta un acces efectiv la justiție și un rol activ al cetățenilor în probleme de mediu, avem nevoie de certitudine în ce privește riscul cheltuielilor de judecată. La ora actuală, această certitudine nu există în România. Pe viitor însă, dacă CJUE va lămuri această chestiune, într-o trimitere preliminară din România, mult mai multe persoane sau ONG-uri vor decide să atace în justiție acte administrative cu impact asupra mediului și să declanșeze, astfel, un control de legalitate din partea unui judecător.
Prima problemă de drept nu a fost încă abordată de CJUE. Rămân deschise, așadar, mai multe opțiuni de interpretare. Însă, dincolo de ceea ce va decide CJUE, este important faptul că o idee a început să circule în lume.”
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Gestionează-ți confidențialitatea
Pentru a oferi o experiență cât mai plăcută, noi și partenerii noștri folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și / sau a accesa informații despre dispozitivul tău. Consimțământul față de aceste tehnologii ne va permite nouă și partenerilor noștri să procesăm date cu caracter personal, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site și să afișăm reclame (ne)personalizate. Neacordarea sau retragerea consimțământului poate afecta negativ anumite caracteristici și funcții.
Fă clic mai jos pentru a consimți la cele de mai sus sau pentru a face alegeri mai detaliate. Opțiunile tale vor fi aplicate doar pe acest site. Poți modifica oricând setările, inclusiv prin retragerea consimțământului, utilizând comutatoarele din Politica privind Cookie-urile sau făcând clic pe butonul de gestionare a consimțământului din partea de jos a ecranului.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul sunt strict necesare în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu solicitat în mod explicit de către abonat sau utilizator, sau în scopul exclusiv de a efectua transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul sunt necesare în scopul legitim de stocare a preferințelor care nu sunt solicitate de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul sunt necesare pentru a crea profiluri de utilizator pentru a trimite publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.