CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
O sesizare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene formulată de Curtea de Apel Brașov pe chestiunea prescripției din cele două decizii CCR arhicunoscute nu mai ajunge la instanța europeană după ce Înalta Curte a strămutat dosarul.
Prin decizia de strămutare, judecătorii Înaltei Curți au menținut actele din dosar îndeplinite până în 6 decembrie 2022 inclusiv, iar hotărârea de sesizare a CJUE a fost luată în 10 februarie 2023. Este vorba de dosarul fostului președinte al Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu.
Decizia ÎCCJ: ”Admite cererea formulată de petentul Căncescu Aristotel Adrian în dosarul nr. 1866/62/2018 al Curţii de Apel Braşov. Strămută judecarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 1866/62/2018 al Curţii de Apel Braşov la Curtea de Apel Ploieşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Menţine actele îndeplinite în cauză până la data de 06.12.2022, inclusiv. Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 85 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 februarie 2023.”
Potrivit avocatului Toni Neacșu, ”sesizarea CJUE de către CA Brașov a fost anulată de ÎCCJ într-o cerere de strămutare admisă la solicitarea d-lui Aristotel Căncescu. Îl felicit pe confratele @Mihai Carapcea, avocat în Baroul Brașov și cel pe care doar l-am secondat la ÎCCJ, pentru că a crezut până la capăt într-o cerere față de care eu am fost nu numai sceptic ci de-a dreptul blazat. Obiectiv vorbind, judecătorii de la ÎCCJ nu au făcut altceva decât să-și reinstaureze autoritatea jurisdicțională: este jenant ca într-un stat de drept să ceri CJUE să decidă dacă o decizie obligatorie a instanței supreme poate fi ignorată de judecători inferiori, fie ei și adepții mișcării virusate de hiper-activisim din justiție.”
Neacșu a mai precizat: ”Sesizarea CJUE s-a dispus la 10.02.2023 iar ÎCCJ a desființat toate actele procedurale de după data de 06.12.2023 ale Curții de apel Brașov, inclusiv deci încheierea de sesizare a CJUE și de suspendare a judecății.
Sesizarea CJUE, admisă de CA Brașov:
I. In baza art. 267 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (TFUE), admite cererea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Directia Nationala Anticoruptie Serviciul Teritorial Brasov si dispune sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, cu urmatoarele intrebari preliminare:
1. Articolul 2 din TUE, articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE si articolul 4 parag. 3 din TUE, coroborate cu articolul 325 alineatul (1) din TFUE si cu articolul 2 alineatul (1) din Conventia PIF si cu articolul 2 si articolul 12 din Directiva PIF, precum si cu Directiva 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de bunuri si de servicii, cu referire la principiul consacrarii unor sanctiuni efective si disuasive in cazuri de frauda grava aducand atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, toate cu aplicarea Deciziei 2006/928 /CE a Comisiei, prin raportare la articolul 49 parag. 1 teza finala din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate in sensul ca se opun unei situatii juridice precum cea incidenta in litigiul principal, in care acuzatii solicita aplicarea principiului legii penale mai favorabile in situatia in care o decizie a instantei constitutionale nationale a declarat neconstitutional un text de lege privind intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale (decizia din anul 2022), invocand pasivitatea legiuitorului, care nu a intervenit pentru punerea in acord a textului legal cu o alta decizie a aceleiasi instante constitutionale, pronuntate in urma cu patru ani fata de cea din urma decizie (decizia din anul 2018) timp in care jurisprudenta instantelor de drept comun formata in aplicarea celei dintai decizii se stabilise deja in sensul subzistentei textului respectiv, in forma inteleasa ca urmare a celei dintai decizii ale instantei constitutionale cu consecinta practica a reducerii la jumatate a termenului de prescriptie pentru toate faptele penale cu privire la care nu s-a pronuntat o hotarare definitiva de condamnare anterior celei dintai decizii a instantei constitutionale si a incetarii pe cale de consecinta a procesului penal fata de acuzatii in cauza?
2. Articolul 2 din TUE privind valorile statului de drept si respectarea drepturilor omului intr-o societate caracterizata prin justit?ie si articolul 4 parag. 3 din TUE privind principiului cooperarii loiale dintre Uniune si statele membre, cu aplicarea Deciziei 2006/928 /CE a Comisiei sub aspectul angajamentului de asigurare a caracterului eficient al sistemului judiciar roman, prin raportare la articolul 49 parag. 1 teza finala din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene consacrand principiul legii penale mai favorabile, trebuie interpretate, cu privire la sistemul judiciar intern in ansamblul sau, in sensul ca se opun unei situatii juridice precum cea incidenta in litigiul principal, in care acuzatii solicita aplicarea principiului legii penale mai favorabile, in situatia in care, o decizie a instantei constitutionale nationale a declarat neconstitutional un text de lege privind intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale (decizia din anul 2022), invocand pasivitatea legiuitorului, care nu a intervenit pentru punerea in acord a textului legal cu o alta decizie a aceleiasi instante constitutionale, pronuntate in urma cu patru ani fata de cea din urma decizie (decizia din anul 2018) timp in care jurisprudenta instantelor de drept comun formata in aplicarea celei dintai decizii se stabilise deja in sensul subzistentei textului respectiv, in forma inteleasa ca urmare a celei dintai decizii ale instantei constitutionale cu consecinta practica a reducerii la jumatate a termenului de prescriptie pentru toate faptele penale cu privire la care nu s-a pronuntat o hotarare definitiva de condamnare anterior celei dintai decizii a instantei constitutionale si a incetarii pe cale de consecinta a procesului penal fata de acuzatii in cauza?
3. In caz afirmativ si numai daca nu se poate da o interpretare conforma cu dreptul Uniunii Europene, principiul suprema?iei dreptului Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unei reglementari sau unei practici nationale potrivit careia instan?ele nationale de drept comun sunt tinute de deciziile curtii constitutionale nationale si de deciziile obligatorii ale instantei supreme nationale si nu pot, din acest motiv si cu riscul savarsirii unei abateri disciplinare, sa lase neaplicata din oficiu jurisprudenta rezultata din deciziile mentionate, chiar daca ele considera, in lumina unei hotarari a Curtii, ca aceasta jurisprudenta este contrara, in principal, cu articolul 2 din TUE, articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE si articolul 4 parag. 3 din TUE, coroborate cu articolul 325 alineatul (1) din TFUE, toate cu aplicarea Deciziei 2006/928 /CE a Comisiei, prin raportare la articolul 49 parag. 1 teza finala din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, precum in situatia din litigiul principal?
In baza art. 3 alin. 2 si 5 din Legea nr. 340/2009 privind formularea de catre Romania a unei declaratii in baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeana, dispune suspendarea judecatii cauzei.
