CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Tribunalul Cluj a decis menținerea sechestrului asigurător instituit asupra unor sume de bani ridicate în dosarul DIICOT privind o amplă rețea de producere și trafic de substanțe dopante și psihoactive, funcționând ca o adevărată „fabrică clandestină”. Afirmația inculpatului dintr-o imnterceptare – „Îmi ie tăți banii… tăți banii-s la mama”- indică apartenența sumelor, potrivit judecătorului.
Instanța a respins cererile de ridicare a măsurilor asigurătorii formulate de inculpat și de persoanele interesate și a constatat legalitatea și temeinicia sechestrului asupra sumelor de 12.000 de euro, 1.000 de euro și 25.000 de lei, dispus de procurori în vederea confiscării speciale și a garantării cheltuielilor judiciare.
Inculpatul este judecat pentru: constituire și aderare la grup infracțional organizat, operațiuni ilegale cu substanțe dopante de mare risc, complicitate la trafic internațional de substanțe dopante, operațiuni ilegale cu precursori de droguri, efectuarea de operațiuni cu produse susceptibile de a produce efecte psihoactive (sibutramină).
”Chimistul” grupării
Potrivit rechizitoriului, acesta ar fi fost „chimistul” grupării, producând la scară industrială steroizi și alte substanțe interzise într-o fabrică clandestină, de unde au fost livrate zeci de mii de colete în țară și în străinătate. La percheziții, anchetatorii au descoperit tone de substanțe dopante, sute de mii de comprimate și fiole, precum și sume importante de bani.
Banii sechestrați au fost găsiți la domiciliul mamei inculpatului. Apărarea a susținut că sumele aparțin acesteia și provin din surse licite – vânzări de imobile, economii, pensii și retrageri bancare. Tribunalul a respins însă argumentele, reținând relevanța decisivă a unei conversații ambientale interceptate în ziua percheziției, în care inculpatul afirmă:
„Îmi ie tăți banii… tăți banii-s la mama”.
Instanța a apreciat că aceste afirmații indică o asumare personală a sumelor, mama fiind doar locul de depozitare, nu titularul real al banilor. „Formularea arată un raport personal cu sumele respective, indiferent de nuanța gramaticală a pronumelui utilizat”, arată judecătorii, subliniind că și interlocutorul a înțeles fără echivoc sensul mesajului.
Tribunalul mai reține că, raportat la rolul central al inculpatului în mecanismul infracțional – producerea substanțelor –, este rezonabilă ipoteza unor remunerații consistente, compatibile cu existența unor sume importante aflate sub controlul său. Predarea voluntară a banilor în timpul percheziției nu infirmă caracterul lor suspect, fiind considerată o reacție firească la iminența descoperirii.
Judecătorii arată că analiza definitivă asupra provenienței banilor ține de fondul cauzei, iar sechestrul are un caracter provizoriu și preventiv. În lipsa unor elemente noi față de verificările anterioare, nu există temei pentru ridicarea măsurii.
Instanța a subliniat și complexitatea dosarului – peste 90 de volume, 14 inculpați, activitate infracțională de amploare – apreciind că durata măsurilor asigurătorii nu este excesivă. Cauza se află deja în faza de judecată, iar mai mulți inculpați au optat pentru procedura simplificată a recunoașterii învinuirii.
În consecință, Tribunalul Cluj a dispus: respingerea cererilor de ridicare a sechestrului si menținerea măsurilor asigurătorii asupra celor 12.000 de euro, 1.000 de euro și 25.000 de lei.
