Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (ENCJ): ”Pericol real pentru statul de drept în România”

Comitetul executiv al Rețelei Europeane a Consiliilor Judiciare (ENCJ) ​a luat poziție cu privire la situația sistemului judiciar din România.

”ENCJ observă, cu mare îngrijorare, evoluțiile recente privind sistemul judiciar din România.  În opinia ENCJ, există trei probleme distincte, fiecare având un efect negativ asupra independenței justiției și a statului de drept:

(1) o campanie activă negativă în mass-media cu privire la sistemul judiciar;

(2) lipsa oricărei consultări semnificative cu judecătorii în ceea ce privește legislația propusă care afectează direct sistemul judiciar; și

(3) instabilitatea statutului magistraților, rezultată din modificările semnificative și continue ale condițiilor lor de muncă și de pensionare.

În primul rând, Consiliul Executiv al ENCJ observă că (în urma anulării rezultatelor alegerilor prezidențiale din decembrie 2024) a avut loc o campanie mediatică ostilă și răspândită fără precedent, care vizează sistemul judiciar. Aceasta a atins apogeul în ultimele luni. Critici frecvente au fost exprimate la adresa sistemului judiciar, în principal de către figuri politice, fiind apoi repetate și amplificate de diverse mijloace media. ​ Sistemul judiciar este descris ca fiind disfuncțional, privilegiat și deconectat de la realitatea socială – toate acestea contrazicând datele disponibile în diverse studii ale UE1. ​

În acest context, ENCJ reiterează că este esențial ca sistemul judiciar să susțină activ statul de drept și să lucreze pentru consolidarea încrederii cetățenilor în acest principiu democratic fundamental prin decizii de înaltă calitate, justiție promptă și deschidere către societate. ​ Un sistem judiciar independent este, astfel, o piatră de temelie a statului de drept. ​ ENCJ consideră că atmosfera creată în prezent în România alimentează o neîncredere nefondată în sistemul judiciar din partea societății în ansamblu. ​ De asemenea, aceasta poate încuraja indivizii să acționeze pe baza unor nemulțumiri personale împotriva oficialilor, inclusiv a judecătorilor și procurorilor. ​ ENCJ a primit deja rapoarte despre o serie de astfel de incidente. ​ Acest lucru nu doar că reprezintă o amenințare imediată la adresa independenței justiției, dar creează și o pierdere de încredere pe termen mediu și lung în sistemul judiciar, ceea ce duce la o erodare a statului de drept. ​

În al doilea rând, în acest context și având în vedere deficitul bugetar al României, guvernul a căutat să modifice statutul magistraților, invocând o scrisoare a Comisiei Europene din martie 2025 pentru implementarea etapei 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență, în urma unei decizii a Curții Constituționale care se referă doar la impozitarea progresivă a tuturor pensiilor speciale (inclusiv cele ale magistraților)2. ​

ENCJ reiterează că garanțiile sociale, inclusiv condițiile de pensionare, sunt o componentă esențială a independenței justiției. ​ Deși ENCJ nu își exprimă o poziție cu privire la prevederile specifice ale amendamentelor legislative propuse, este un principiu de lungă durată al independenței justiției ca Consiliile Judiciare să fie implicate în fiecare etapă a dezvoltării și implementării propunerilor privind administrarea justiției3. ​ Acest lucru este valabil mai ales în cazul legislației care privește statutul magistraților. ​

În stadiul actual, prevederile legislației propuse nu au fost discutate cu sistemul judiciar, ci mai degrabă anunțate public, creând așteptări în cadrul societății și presupunând public un rezultat dorit. ​ ENCJ subliniază că cooperarea de bună credință între puterile statului este frustrată atunci când nu are loc o consultare adecvată cu privire la o astfel de legislație. ​ Această consultare ar trebui să permită sistemului judiciar suficient timp pentru a se familiariza cu orice propuneri și materiale însoțitoare, pentru a discuta proiectele de lege într-un mod complet și informat, precum și pentru a formula o opinie informată cu privire la orice modificări sugerate. ​ Opiniile magistraților necesită o atenție deosebită din partea ramurilor executive și legislative ale guvernului și o implicare reală cu aceste opinii. Scopul consultării și principiul respectului reciproc ar fi subminate dacă obținerea opiniei sistemului judiciar ar fi considerată fie inutilă, fie doar o formalitate. ​

În cele din urmă, ENCJ ia act de faptul că propunerea actuală de modificare a prevederilor privind condițiile de pensionare (vârsta, condițiile, perioada de tranziție și cuantumul) este acum a treia din 20224 și reprezintă a 10-a schimbare majoră a statutului magistraților din 2018. ​ Evident, această instabilitate are un efect negativ asupra sistemului judiciar, atât prin pensionarea în masă a judecătorilor seniori experimentați, cât și prin scăderea atractivității profesiei judiciare pentru noii candidați. ​ Acest lucru, la rândul său, duce la o încărcare mai mare a volumului de muncă pentru judecătorii în funcție și la perioade mai lungi de soluționare a cauzelor.

Concluzie. Situația din România prezintă o combinație inacceptabilă de atacuri asupra sistemului judiciar, procesarea legislației relevante fără o consultare adecvată și crearea unei incertitudini repetate cu privire la statutul magistraților. ​ Oricare dintre aceste aspecte ar justifica o declarație din partea ENCJ. ​ Luate împreună, în opinia ENCJ, acești factori constituie o situație de pericol real pentru statul de drept în România. ​

ENCJ solicită, prin urmare, politicienilor și mijloacelor media din România să sprijine sistemul judiciar. ​ Cel puțin, atacurile nefondate asupra sistemului judiciar și răspândirea dezinformării despre judecători individuali trebuie să înceteze.”, a transmis Comitetul executiv al ENCJ.

Versiunea originală în engleză

Loading...

Taking too long?

Reload document

| Open in new tab

Download [87.07 KB]