Rechizitoriul Revoluției. Inculpații Iliescu, Voiculescu și Rus ”au generat și amplificat în mod sistematic psihoza securist-teroristă”

”Psihoza securist-teroristă” este sintagma de ordine din Rechizitoriul Revoluției Române din decembrie 1989, trimis în judecată în august 2022. Parchetul General a făcut public volumul 1 al rechizitoriului, doar acest volum anonimizat având 345 de pagini.

Inculpaţii

Iliescu Ion, fost preşedinte al României, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k din Codul penal, cu aplicarea art.5 Cp.,

Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k din Codul penal, cu aplicarea art.5 Cp. și

Gl. (Rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k din Codul penal, cu aplicarea art.5 Cp.

Extras din rechizitoriu: ”Cercetările efectuate în cauză au demonstrat că, în intervalul de timp 22 decembrie, orele 16:00-30 decembrie 1989, au survenit 857 de decese și 2382 de vătămări fizice, ca urmare a confruntărilor violente din București și principalele orașe ale României. Psihoza securist-teroristă a generat numeroase situații de foc fratricid, un consum uriaș de muniție militară, trageri haotice și, în general, o stare de pericol pentru societate.

În intervalul 22-30 decembrie 1989, forţele MApN au tras aproximativ 12.600.000 de cartuşe, plus sute de obuze trase cu blindatele (tancuri), numeroase lovituri cu aruncătoarele de grenade (AG) și grenade de mână (ofensive și defensive).

Totodată, în intervalul de timp 22-25 decembrie 1989 s-au executat 52 de ieşiri cu avioanele de vânătoare, 26 de ieşiri cu elicopterele militare, aparate militare de zbor care au deschis focul cu mitralierele de bord şi rachetele aer-sol (PRND). De la sol au fost lansate 53 de rachete antiaeriene, de diverse tipuri (vol. 1-11 – Armament şi vol. 1-109 Jurnale Luptă).

Acest consum uriaş de muniţie, într-un interval de 8 zile, denotă efectele profunde şi generalizate ale psihozei teroriste ce a existat după data de 22 decembrie, ca urmare a exercitării inducerii în eroare. Astfel, populaţia României a fost manipulată pentru a fi convinsă că pe teritoriul

României se desfăşoară un adevărat război. Există martori, foşti militari, care au afirmat că un asemenea consum de muniţie este specific unui război real, purtat la scară largă, cu un inamic străin, bine determinat.

Situația decedaților și răniților din intervalul menționat, incluzând starea de fapt pentru fiecare victimă, se regăsește în volumele II-IV ale prezentului rechizitoriu.

Pentru o eficientă înțelegere a consecințelor faptelor celor trei inculpați și ale celorlalte persoane care au indus în eroare opinia publică, în intervalul 22-30 decembrie 1989, în cele ce urmează vor fi expuse cu titlu de exemplu, pe zone din București și pentru orașele importante ale României, o parte din probele care relevă dezastrul generat de conduitele infracționale antedescrise, din perspectiva survenirii de numeroase decese și răniri de persoane, lipsiri de libertate și vătămări psihice grave.

A. București – perimetrul format de fostul CC al PCR, Palatul Regal,Biblioteca Centrală Universitară, Palatul Telefoanelor, Sala Palatului, blocul ”Romarta”, hotelurile Lido, Ambasador, Athenee Palace și București, fostul sediu al Direcției a v-a din DSS, plus străzile adiacente.
După plecarea cuplului prezidențial Ceaușescu, revoluționarii, fără a întâmpina vreo împotrivire au pătruns în sediul fostului CC al PCR. Cadrele Direcției a V-a din DSS și cadrele USLA, aflate în paza acestui obiectiv, au depus armele și muniția aferentă în anumite încăperi sau le-au abandonat în diferite locuri din sediu. În felul acesta a fost posibilă înarmarea multor civili pătrunși în sediu. Același lucru este valabil și cu privire la armamentul și muniția aparținând Statului Major al Gărzilor Patriotice din fostul CC al PCR.

În acele momente, populația din întreaga țară se afla sub imperiul unui val de euforie generală.

Deși inițial, așa cum s-a arătat, unitățile militare desfășurate în zona centrală din București au primit ordin de retragere în cazărmi, ulterior, acestea au primit ordin de la vârful ierarhiei militare de a intra în misiuni de pază a unor obiective de importanță deosebită din București.
Succesiv, în Piața Palatului au sosit numeroase forțe aparținând MApN, fără a se cunoaște între ele și fără a primi o misiune clară de luptă, elemente esențiale pentru coordonare și eficiență. Acestor forțe, inutil desfășurate prin raportare la realitatea momentului, li s-au adăugat formațiuni de gărzi patriotice și foarte mulți civili înarmați cu arme militare. În zona centrală se aflau și zeci de mii de revoluționari.
Ocuparea sediului fostului CC al PCR a fost urmată în după amiaza zilei de 22.12.1989 și de ocuparea de către militari și civili a clădirilor de importanță deosebită, inclusiv strategică, din zona centrală a capitalei. Este vorba de Palatul Republicii (fostul Consiliu de Stat și Muzeul de Artă), sediul Direcției a V-a din DSS, Biblioteca Centrală Universitară, Hotelul Lido, Hotelul București, Hotelul Athenee Palace, Hotelul Ambasador, Palatul Telefoanelor, Sala Palatului, blocul ”Romarta”.

Examinarea probelor administrate a evidențiat că civilii (mai ales cei înarmați) nu s-au supus rigorii militare, iar mișcarea lor necoordonată și necontrolată, pe fond de instalare și amplificare a psihozei securist-teroriste, a contribuit la urmările tragice existente.
În urma aparițiilor televizate și sistematice aparținând inculpaților Iliescu Ion și Voiculescu Voican Gelu, a comunicatelor CFSN și a dezinformărilor lansate prin TVR (instituție aflată tot sub autoritatea liderilor CFSN) s-a instalat treptat în rândul militarilor și civililor o stare de panică și derută generalizate. În scurt timp, s-a cristalizat sintagma ”securist-terorist”, aspect care i-a determinat pe militarii MApN și pe civili să-i identifice pe militarii aparținând MI-DSS ca fiind ostili, dușmani. Concomitent, pe fond de psihoză și lipsă de coordonare, militarii MApN și civilii înarmați s-au identificat între ei ca fiind teroriști-securiști, din această confuzie generalizată rezultând focul fratricid generalizat.
În jurul orelor 18:30-19:00 în Piața Revoluției s-au declanșat primele focuri de armă, momentul respectiv fiind transmis de Televiziunea Română și astfel receptat în întreaga țară.

Probele administrate au demonstrat că militarii fostului DSS, care aveau în pază Consiliul de Stat, au părăsit imobilul la scurt timp după plecarea cuplului Ceaușescu (orele 12.06), iar militarii de la U.M. 0530 București-trupe de securitate, au fost dezarmați și puși sub controlul maselor de revoluționari.

Foarte important este faptul că, în după amiaza zilei de 22.12.1989, în sediul Consiliului de Stat au pătruns numeroși civili, mulți dintre ei înarmați, iar în cursul după-amiezii aceleiași zile, acolo au pătruns și militari ai MApN, printre care o subunitate de parașutiști aparținând U.M.01842 Boteni.

Unii martori au afirmat că primele focuri de armă trase în zonă au fost executate din sau de pe Palatul Regal. În legătură cu această posibilitate trebuie arătat că din declarație martorilor audiați a rezultat că au existat situații de declanșare accidentală a armelor sau situații în care revoluționarii înarmați și-au manifestat bucuria privind victoria Revoluției, trăgând în plan vertical cu armamentul aflat asupra lor.
După lansarea informației conform căreia de pe sau din Palatul Regal s-a deschis focul, numeroasele forțe militare eterogene aflate în perimetrul pieței au ripostat total necontrolat și disproporționat asupra tuturor clădirilor aflate în zonă.

Psihoza securist-teroristă, starea de oboseală și lipsa totală de coordonare au făcut ca în perimetrul Pieței Palatului să moară 73 de persoane, alte 254 de persoane fiind rănite prin împușcare. Situația acestora se regăsește expusă în cuprinsul volumelor II-IV ale prezentului rechizitoriu.
În intervalul critic, dar și ulterior evenimentelor au fost efectuate multiple verificări ale clădirilor asupra cărora s-a executat un tir intens, clădiri de unde s-a presupus că au acționat securist-teroriștii. Prin aceste verificări nu au fost obținute niciun fel de probe (arme suspecte, muniție, simulatoare de foc de infanterie, persoane decedate sau rănite), care să permită concluzia conform căreia au fost desfășurate cu intenție acțiuni ostile Revoluției.

Analiza jurnalelor de luptă și examinarea declarațiilor militarilor audiați în cauză au permis stabilirea locurilor din care au acționat efectivele M.Ap.N. La sediul fostului CC al PCR au acționat cadrele U.M.01026 Buc, U.M. 01908 Buc, U.M. 01051 Buc și U.M. 01305 Buc. În piață și în Palatul Regal s-au aflat trei batalioane de tancuri și TAB-uri de la U.M. 01060 Buc, U.M. 01046 Buc, U.M. 01220 Buc și U.M. 01842 Titu. La Palatul Telefoanelor au fost dispuși militari ai U.M. 01046 Buc, U.M. 0563 Buc și U.M. 01305 Buc. În sediul Direcției a V-a DSS au îndeplinit misiuni militari din U.M. 01026 București. În hotelurile Lido, Ambasador și București au fost amplasați militari de la U.M. 01870 Buc și U.M. 01842 Titu.

Probatoriul administrat a relevat că toate situațiile în care, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au decedat sau au fost rănite persoane (civili și militari) în perimetrul supus analizei, au fost generate de focul fratricid cauzat de conduita factorilor decizionali politico-militari care au preluat puterea de stat la data de 22 decembrie 1989, începând cu orele 16.00. În mod tragic, militarii și civilii, pe fond de psihoză securist- teroristă, s-au identificat în mod reciproc ca fiind securiști-teroriști. Asta în condițiile în care toate clădirile importante din perimetrul Pieței Revoluției au fost ocupate încă din după-amiaza zilei de 22 decembrie, în mod exclusiv de forțele MApN și de civili (foarte mulți înarmați). Focul fratricid a fost inevitabil, având în vedere că aceste forțe nu se cunoșteau, nu au avut asigurată comunicarea între ele, lor alăturându-li-se în valuri succesive alte forțe, cu aceleași deficiențe grave. Însă factorul esențial pentru declanșarea focului fratricid generalizat l-a constituit inducerea în eroare săvârșită de noua conducere politico- militară a României reprezentată de cei trei inculpați. Fără conduita infracțională a acestora, tragicele evenimente care s-au declanșat începând cu seara zilei de 22 decembrie, nu ar fi existat.”

Comments

comentarii