CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a vorbit într-un interviu acordat Clujust despre proiectele inovative pe care le are, precum ”identitatea electronică a cetățeanului”, care va facilita interacțiunea sigură a acestuia cu portalurile instanțelor printr-un simplu log-in sau ”sediul social virtual pentru firme”. ”Obligația existenței unui sediu social fizic pentru orice firmă este inutilă în anul 2020”, spune Sărmaș.
Clujust: În primul rând, ce înseamnă pentru tine digitalizarea României sau România digitală? Când vom putea spune că avem o astfel de țară?
Sabin Sărmaș: România digitală înseamnă, nu numai pentru mine, ci pentru noi toți, o țară cu mai puțin timp pierdut din partea cetățenilor, cu o administrație eficientă, cu cetățeni lipsiți de stres. România digitală înseamnă o Românie cu mai puțină corupție, întrucât sistemele digitale nu sunt mai binevoitoare în funcție de șpaga dată. România digitală este o țară cu 42 miliarde mai mult la PIB până în 2025.
Digitalizarea României înseamnă eficientizarea proceselor, nu digitalizarea birocrației. Digitalizarea nu înseamnă scanarea unor documente și hârtii și apoi păstrare în format electronic. Aceasta este o premisă greșită. Digitalizarea înseamnă schimbarea modului de lucru și optimizarea procedurilor, pentru o productivitate mai ridicată în administrație.
Clujust: În legătură cu cele ”patru legi care îți simplifică viața”, enunțate de tine pe social media, aș vrea să le explicăm pe înțelesul tuturor pe fiecare în parte. La ce se referă fiecare?
1.Sediu social virtual pentru firme
Sabin Sărmaș: Va fi o propunere legislativă prin care înființarea firmelor noi și comunicarea cu instituțiile publice a firmelor existente vor fi realizate 100% online. Obligația existenței unui sediu social fizic pentru orice firmă este inutilă în anul 2020. Vreau să eliminăm obligativitatea sediilor sociale fizice pentru că:
Deseori, la sediul social nu se desfășoară activitatea economică
Documentele solicitate de stat pot fi salvate și păstrate în format electronic
Procesul de deschidere a unei firme trebuie optimizat, mai ales acum, când multe industrii sunt vulnerabile
2.Principiul once-only
Principiul „one only” înseamnă că o instituție publică nu poate solicita aceeași informație de două ori. În practică, aceasta înseamnă că dacă informațiile sunt deja stocate într-o bază de date a statului, acestea nu pot fi solicitate din nou. Utilizatorii multipli ai bazei de date le pot accesa cu ajutorul schimbului de date facilitat de interoperabilitatea diverselor baze de date. Aplicarea principiului „o singură dată” va elimina: copiile după cartea de identitate, copiile după certificatul de naștere, cazierul judiciar, certificatul de atestare fiscală, pe scurt, cam toate actele pe care astăzi le așezăm cu grijă într-un dosar cu șină.
3.Identificarea la distanță
Legea identificării la distanță va permite identificarea cetățenilor la distanță, folosind mediul online. Nu ne mai prezentăm fizic la ghișeul unei instituții publice sau private, putem să ne autentificam cu ajutorul telefonului sau al camerei web.
4.Open data și open source în sectorul public
Va fi o propunere legislativă care va obliga instituțiile și autoritățile publice să publice informațiile pe care le dețin, ca date deschise, folosind standarde deschise. În același timp, orice sistem software asupra căruia statul deține drepturi de proprietate devine open source pentru orice altă instituție a statului.
Clujust: Ce poți să ne spui despre digitalizarea în domeniul justiției, unde în momentul acesta vorbim de munți de dosare fizice?
Sabin Sărmaș: Digitalizarea în sistemul judiciar, ca de altfel în întreaga administrație, poate fi descrisă acum ca fiind insulară. Insule mai mari sau mai mici de digitalizare, în care au fost introduse diferite fluxuri sau registre electronice. Avem instanțe care au achiziționat propriile domenii de internet și care au implementat aplicații precum dosarul electronic.
Este nevoie, însă, de un întreg sistem guvernamental bazat pe date, o tranziție în pași către ceea ce ne dorim. Avem un vis tangibil care se poate îndeplini – ca România să devină țara cu cea mai rapidă creștere a economiei digitale din Uniunea Europeană și a societății digitale în general.
Acest lucru este posibil, pentru că în ceea ce privește digitalizarea avem un ecosistem extrem de puternic polarizat în jurul unor mari orașe din România. Dar, dincolo de asta, avem proiecte concrete pe care le implementăm.
Unul dintre acestea este identitatea electronică a cetățeanului, care facilitează interacțiunea sigură a acestuia cu portalurile instanțelor. Vom putea accesa serviciile oferite de sectorul public, în acest caz, instanțele, printr-un simplu Log-in, ca la Facebook sau Google. Vă dau și o știre proaspătă – am demarat licitația de achiziție a serviciilor pentru dezvoltarea acestui sistem și avem așteptări foarte mari în această privință.
Interoperabilitatea este un alt proiect la care lucrăm și avem în implementare câteva scenarii care pot să genereze eliminarea drumurilor pe care fiecare dintre noi le face zilnic între o instituție sau alta. Interoperabilitatea va asigura accesul la informații deținute de alte instituții fără a mai fi necesară solicitarea lor. Magistrații, spre exemplu, pot beneficia de date preluate automat din alte sisteme publice și, ce este mai important, nu vor mai fi nevoiți să le solicite.
Un proiect cu impact direct pentru eliminarea munților de dosare fizice este cel referitor la Cloud-ul guvernamental. Acesta, odată implementat, va fi infrastructura necesară pentru aplicațiile folosite în justiție și va stoca toate documentele și informațiile care ajung în instanțe.
Un alt proiect demarat în mandatul meu de președinte al Autorității pentru Digitalizarea României a fost cel legat de Semnătura Electronică. Aceasta trebuie sa devină o practică generală, astfel încât documentele sa fie primite în primul rând online și abia apoi, dacă nu există altă posibilitate, în print.
Nu în ultimul rând, posibilitatea de a interveni sau interacționa în sistem de videoconferință în instanță, reprezintă o scutire prețioasă de resurse și timp.
Mi se întâmplă să trimit o factură electronică generată de o aplicație online și să mi se ceară apoi ”factura în original”. Ce părere ai?
O părere foarte proastă! Mentalitatea se schimbă prin perseverență. Trebuie să insistăm că și un document digital este echivalent unui „exemplar original”. De asemenea, suntem conștienți că trebuie intervenit la nivel legislativ, astfel încât documentul digital, ca să nu mai vorbim de documentul fără ștampilă, să fie acceptat în tot procesul care azi presupune „documentul în original”.
În ceea ce privește cazul particular al facturii electronice, recent a fost adoptată legea de transpunere a directivei europene privind utilizarea facturii electronice în relația business to government (B2G). În prezent avem în lucru, în fazele finale, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, o serie de acte normative care vor crea obligația instituțiilor statului de a primi și procesa facturi electronice, precum și infrastructura aferentă, prin intermediul SEAP. În realizarea acestor acte normative am beneficiat de ajutorul enorm al grupului de lucru privind factura electronică, pe care l-am constituit la nivelul Consiliului Național pentru Transformare Digitală (CNTD), acest mic minister al digitalizării, formal un organism consultativ al Autorității pentru Digitalizarea României, format din membri ai sectoarelor privat și asociativ.
Cât la sută este digitalizată acum România?
Momentan este greu să estimăm proporția digitalizării României, digitalizarea statului român, pentru că putem vorbi doar de insule de digitalizare, nu de sisteme digitalizate complet.
Dar am să vă dau o veste extraordinară – interesul față de tehnologie în România a crescut în medie de patru ori de la începutul anului 2019, de la sector la sector. Premisele pentru un salt tehnologic sunt, deci, excelente.
Pandemia a reușit să facă ceva aproape de neimaginat înainte: a schimbat profund instituțiile publice și noi, PNL, atât la ADR cât și la nivelul guvernamental, suntem datori să valorificăm această oportunitate.
