CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Raportul de activitatea al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pe anul 2025 arată ponderea cea mai însemnată au avut-o dosarele penale având ca obiect traficul de droguri.
Procurorul șef DIICOT, Alina Albu, a expus parametrii activității desfășurate de procurori în cursul anului precedent vizând volumul, calitatea și operativitatea, realizând totodată și o analiză comparativă față de anul 2024.
”În anul 2025 au efectuat activitate de urmărire penală, în medie, 251 procurori, rezultă astfel că media dosarelor de soluționat pe procuror a crescut de la 178,9 dosare/procuror în 2024, la 192,3 dosare/procuror în 2025 (creștere cu 7,49%
Din numărul cauzelor de soluționat, ponderea cea mai însemnată au avut-o dosarele penale având ca obiect traficul de droguri (77,51%), urmată de cauzele având ca obiect infracțiuni informatice (15,20%) și de cele privind traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile (3,22%).
În cursul anului 2025 au fost soluționate 19.311 cauze, față de 15.191 în cursul anului 2024, respectiv un plus de 4.120 cauze, reprezentând o creștere cu 27,12% față de anul precedent.
Din numărul cauzelor soluționate, ponderea cea mai însemnată au avut-o dosarele penale având ca obiect traficul de droguri (81,72% – 13.451 cauze), urmată de cauzele având ca obiect infracțiunile informatice (11,84% – 1.949 cauze) și de cele privind traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile (3,12% – 513 cauze).
De asemenea, în cursul anului 2025, DIICOT a continuat acțiunile de amploare privind combaterea criminalității organizate de tip ZIUA Z, vizând în principal combaterea traficului de droguri, traficului de persoane, a traficului de migranți și a pornografiei infantile.
Astfel, în intervalul 26 – 30 mai 2025 au fost puse în aplicare aproximativ 290 de mandate de percheziție domiciliară și peste 260 de mandate de aducere. În urma probatoriilor administrate 105 inculpați au fost reținuți. Au fost identificate și ridicate substanțe interzise, precum și sume de bani în numerar, în cuantum total de peste 529.000 de lei;
După aproximativ două săptămâni, în perioada 10 – 13 iunie 2025 , în cadrul altor acțiuni de amploare, au fost efectuate peste 260 de percheziții domiciliare și puse în aplicare mai mult de 230 de mandate de aducere. După administrarea probelor, 87 inculpați au fost reținuți . Pe parcursul perchezițiilor au fost identificate și ridicate substanțe interzise, precum și sume de bani, în cuantum de peste 567.000 de lei;
Ziua de 19 noiembrie a fost marcată de alte 50 de acțiuni operative în cadrul cărora au fost puse în executare 216 mandate de percheziție domiciliară și peste 250 mandate de aducere. 91 inculpați au fost reținuți, iar pe parcursul perchezițiilor au fost identificate și ridicate substanțe interzise – a fost instituită măsura sechestrului asigurător asupra a 23 de autoturisme, majoritatea din categoria de lux și a altor bunuri.
O săptămână mai târziu, pe 26 noiembrie 2025, în alte 30 de acțiuni operative au fost puse în executare 150 mandate de percheziție domiciliară și peste 240 mandate de aducere. 61 de inculpați au fost reținuți, au fost identificate și ridicate substanțe interzise și instituită măsura sechestrului asigurător asupra a 7 autoturisme de lux și a altor bunuri.
Și în anul 2025 au fost identificate domenii în care se menține un trend ascendent al criminalității organizate, stimulat, în special, de mobilitatea bunurilor și persoanelor, evoluția tehnologică și internaționalizarea accentuată: migrația ilegală și activitățile de crimă organizată cu impact în zona de frontieră, traficul de droguri, criminalitatea informatică și macrocriminalitatea economico-financiară.
Traficul de persoane și acțiunile specifice grupărilor tradiționale de crimă organizată s-au aflat într-o zonă staționară. S-a observat că s-a menținut tendința din anii trecuți privind grupurile infracționale organizate specializate bazate în special pe rudenie (clanuri), însă din ce în ce mai des apar grupări criminale poli-infracționale, cu tendințe de extindere în mai multe domenii de criminalitate, adesea transnaționale.
Principala provocare o reprezintă însă, plasarea resurselor financiare ilegale în economia licită.
Cu referire la traficul de droguri, în cursul anului 2025 au fost capturate 3.102,47 kilograme droguri, dintre care 1.090,05 kg droguri de mare risc și 2.012,42 kg droguri de risc; 53.820 comprimate, 23,77 litri și 3.682 doze LSD. Au fost găsite și ridicate 2.258 culturi/ plante de canabis (881,02 kg masă vegetală verde alcătuită din masa plantelor și masa fragmentelor vegetale conținând THC).
Un alt aspect pozitiv este cel al creșterii operativității prin testările cu aparatul RAMAN a substanțelor psihoactive și astfel a crescut și numărul de cauze soluționate înainte de a se împlini 6 luni de la sesizare.
Din analiza traficului de droguri așa cum este relevată de cazuistica direcției în 2025, a condus la o concluzie fundamentală: abordarea exclusiv punitivă este insuficientă. În acest sens, ca măsură de prevenție urmare a fenomenului scăderii vârstei consumatorilor (consumatori de substanțe interzise printre elevi de liceu ) s-a încheiat un acord de colaborare cu Inspectoratul Școlar al Municipiului Bucureşti.
În ceea ce privește criminalitatea informatică analiza arată că atacurile informatice vizează nu doar indivizi, ci și instituții publice, infrastructuri critice și companii strategice, generând pierderi economice și riscuri semnificative pentru securitatea națională și europeană. Atacurile de tip ransomware vizează sistemele informatice ale instituțiilor publice și ale infrastructurii critice, dar şi ale unor companii private.
Alte tendințe în acest domeniu sunt atacurile de tip DDoS ce au ca rezultat întreruperea serviciilor şi care nu sunt folosite în scopuri financiare, ci mai degrabă din motive ideologice, politice sau pur și simplu ca o provocare, dar și apariția unor piețe subterane de servicii de atac – „cybercrime-as-a-service”. Phishing-ul și ingineria socială sunt folosite în scopul obținerii de date bancare (pentru plată sau autentificare) sau alte credențiale de acces în scopul furtului de identități on-line, iar atacurile de tip BEC (Business Email Compromise), se îndreaptă către persoane autorizate să efectueze plați și care sunt determinate să efectueze transferuri bancare în conturile controlate de către atacatori.
O altă tendință este cea de creștere a fraudelor/atacurilor referitoare la portofelele electronice de criptomonedă – cryptojacking, iar cele de tip Investment Scam au cunoscut o creștere alarmantă, fiind cauzatoare de prejudicii semnificative.
În sfera combaterii terorismului, România nu se confruntă cu un fenomen terorist, riscul rămânând în continuare scăzut. Amenințarea teroristă este corelată cu evoluțiile din spațiile externe privind entități teroriste străine și cu fluxul de migranți.
Un risc de origine internă îl reprezintă (auto) radicalizarea unor cetățeni români, prin utilizarea mediului online, care parcurg acest proces efectuând activități de propagandă pentru DAESH/Statul Islamic, dar și a altor organizații teroriste.
Principalul risc de origine externă l-ar putea reprezenta încercările de tranzitare a frontierelor naționale de către persoane asociate sau susținătoare ale entităților teroriste sau radicale, dar prezintă interes și evoluțiile din Ucraina, în contextul conflictului militar (armament, muniții, materii explozive care ar putea fi introduse ilegal în România).
S-a constatat o ușoară creștere a numărului cauzelor în care instituțiile și autoritățile cu atribuții în domeniul securității naționale au sesizat comiterea unor infracțiuni având ca obiect divulgarea informațiilor secrete de stat.
România a fost afectată de atacuri hibride, în care persoane cu trecut militar, din alte zone ale lumii, au fost aleatoriu recrutate online de contractori staționați în Federația Rusă, și trimiși contra unor sume de bani să execute acte de diversiune, scopul final fiind acela de a testa capacitatea de reacție a autorităților, pregătirea de apărare a țărilor din NATO, de a se găsi slăbiciunile în infrastructură și de a se aglomera organele de cercetare ale statelor occidentale.”, se arată în comunicatul DIICOT.
