Motivele pentru care a fost arestată Patricia Potra: ”tipar infracțional repetitiv”

Clujust vă prezintă motivele pentru care un judecător de drepturi și libertăți de la Judecătoria Cluj-Napoca a hotărât arestarea preventivă a tinerei Patricia Potra pentru înșelăciune.

Potrivit judecătoarei Mihaela Rațiu, ”din perspectiva existenței probelor și indiciilor temeinice care conduc la bănuiala verosimilă în sensul că inculpata se face vinovată de săvârșirea faptei se constată că sunt îndeplinite cerințele prescrise în cadrul art. 202 alin. 1 și art. 223 alin. 2 Cod procedură penală.

De asemenea, judecătorul de drepturi și libertăți reține că, în speță, este îndeplinită și următoarea condiție impusă de art. 223 alin. 2 Cod procedură penală. Sub acest aspect, se evidențiază că inculpatul este acuzat săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal, faptă pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

În continuare, în ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatei, acesta ține, în mare măsură, de domeniul lucrurilor „resimțite” de opinia publică, adică reacția publică declanșată din cauza faptelor comise, reacție care ar produce un dezechilibru la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând temerea colectivă că împotriva unor fapte periculoase organele de stat nu acționează cu fermitate, că legea nu este aplicată cu fermitate. Starea de pericol pentru ordinea publică, spre deosebire de pericolul social concret al faptelor, presupune o rezonanță a acelor fapte, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială.

În cazul de față pentru aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică trebuie avute în vedere natura infracțiunilor, gravitatea faptelor, împrejurările în care inculpata a acționat, precum și comportamentul anterior al acesteia.

În acest sens, din cuprinsul dosarului de urmărire penală reiese faptul că natura infracțiunii comise și modalitatea de operare demonstrează comportamentul antisocial, repetat, al inculpatei. Astfel, aceasta ar fi pus în aplicare o schemă de inducere în eroare bine structurată, caracterizată de un grad ridicat de organizare, în cadrul căreia, acționând ca reprezentant al unei societăți comerciale care oferea consultanță pentru accesarea fondurilor europene, aceasta prevalându-se de cunoștințele sale, respectiv de calitatea mamei sale de angajat la APIA Cluj, precum și de anumite relații cu sfera politică, a intrat în contact cu mai multe persoane juridice și persoane fizice autorizate, care își desfășurau activitatea în special în mediul rural și, sub pretextul că va întocmi pentru acestea proiecte europene, încheind contracte de consultanță pentru a conferi acestora o aparență de legalitate și încredere, le-a determinat să transfere sume de bani către societatea sa, fără a avea, în realitate, intenția de a efectua demersurile pentru accesarea acestor proiecte. Aceste activități, desfășurate pe parcursul a doi ani, au produs un prejudiciu total de aproximativ 124.000 lei.

Această conduită nu constituie un incident singular, ci se înscrie într-un tipar infracțional repetitiv, aspect confirmat de perioada îndelungată în care inculpata a acționat în același mod și de numărul mare de victime și acte materiale reținute în sarcina sa. Astfel, pretinsa activitate infracțională a avut o durată de doi ani și a fost comisă într-un mod sistematic și premeditat, indicând nu doar o greșeală ocazională, ci o alegere conștientă.

Nici circumstanțele personale rezultate din actele de la dosar nu ajută la crearea convingerii că o măsură preventivă mai ușoară ar fi de natură să-și atingă scopul urmărit prin luarea acesteia.

Astfel, deși din fișa de cazier judiciar a inculpatei rezultă că aceasta nu are antecedente penale, totuși din înscrisurile depuse la dosar de către reprezentantul Ministerului Public rezultă că aceasta nu se află la prima confruntare cu legea penală, fiind cercetată anterior pentru alte două fapte de înșelăciune, prin același mod de operare, pentru care a intervenit împăcarea, fiind dispusă o soluție de clasare și totodată, fiind trimisă în judecată pentru o altă faptă de înșelăciune (aceasta inducând în eroare persoana vătămată, prin aceea că s-a arătat interesată de achiziționarea unui inel cu pietre prețioase, care i-a fost remis, fără ca inculpata să achite prețul acestuia, prezentând o dovadă falsă a achitării prețului), pentru care s-a dispus o soluție de încetare a procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

Aceste date denotă o predispoziție și o opțiune asumată a inculpatei pentru obținerea de resurse financiare prin mijloace frauduloase, în condițiile în care, la vârsta de 25 de ani, inculpata dispune de resurse și oportunități reale pentru a desfășura o activitate profesională licită.

Mai mult, se observă că inculpata, prin atitudinea sa față de valorile sociale ocrotite de legea penală, prezintă un grad ridicat de periculozitate, putându-se aprecia că în viitor comportamentul acesteia se va menține pe un traseu cu valențe sociale negative certe, în lipsa unei reacții ferme din partea organelor judiciare.

Astfel, punând în balanță dreptul inculpatei la libertate individuală, pe de o parte, și necesitatea protecției ordinii publice împotriva unui pericol concret pe care l-ar reprezenta lăsarea acesteia în libertate, pe de altă parte, măsura arestării preventive apare pe deplin temeinică.”

Comments

comentarii