Judecătoarea Milu din CSM a analizat statisticile europene privind sistemul judiciar

Judecătoarea Ramona Grațiela Milu din Consiliul Superior al Magistraturii a analizat Tabloul de bord privind justiția în UE și a concluzionat că ”politicile privind sistemul judiciar nu pot fi fundamentate exclusiv pe numărul brut al dosarelor.”

„Cum trebuie citite statisticile europene?

Spuneam anterior că orice decizie privind alocarea resurselor umane şi nu doar, în sistemul judiciar trebuie să pornească de la date, nu de la percepții.

Din fericire, aceste date există nu doar la nivel național, ci şi european. Ele sunt colectate și sunt prezentate în Tabloul de bord privind justiția în UE, un instrument anual de informare comparativă menit să ajute statele membre să eficientizeze propriile sisteme judiciare naționale.

Cel mai recent publicat este Tabloul de bord privind justiția în UE din 2026 (EU Justice Scoreboard 2026) care analizează datele aferente anului 2024.

Acesta plasează România pe o poziție fruntașă în ceea ce privește numărul cauzelor civile și comerciale nou înregistrate în primă instanță, la fel ca şi in Tabloul de bord anterior publicat în 2025 şi care vizează datele statistice aferente anului 2023.

Privite izolat, aceste cifre pot crea o imagine înșelătoare.

În schimb, la indicatorul privind numărul de noi cauze civile, comerciale, de contencios administrativ şi de alta natură total al cauzelor nou înregistrate România se situează pe o poziție intermediară în clasament, uşor spre prima jumătate.

• durata estimata necesară soluționării cauzelor civile și comerciale în primă instanță dar şi în graficul dedicat tuturor gradelor de jurisdicție în aceste materii, România se situează pe o poziție intermediară în clasament, uşor spre prima jumătate.

• durata estimata necesară soluționării cauzelor civile, comerciale, de contencios administrativ şi de alta natură la nivelul tuturor gradelor de jurisdicție, România se situează pe o poziție intermediară în clasament, uşor spre a doua jumătate.

Aşa cum spuneam, folosind exemplul cauzelor repetitive care reprezintă o proporție consistentă în materie civilă şi comercială la judecătorii, respectiv încuviințările de executare şi cererile cu valoare redusă ( care reprezintă constant şi în 2024 şi în 2025 în jur de 1.000.000 de cauze aproximativ 50% din cauzele nou înregistrate la nivelul judecătoriilor), statisticile trebuie citite în context.

Un număr mare de dosare nu înseamnă automat nici litigiozitate ridicată, nici ineficiență.

Contează ce tipuri de cauze compun acest volum și ce activitate jurisdicțională efectivă presupune fiecare categorie.

 Concluzie

Politicile privind sistemul judiciar nu pot fi fundamentate exclusiv pe numărul brut al dosarelor.

Ele trebuie să țină seama, simultan, de:

posibilitățile reale de simplificare legislativă, digitalizare și utilizare a tehnologiilor emergente.

În egală măsură, datele trebuie colectate riguros, raportate loial și publicate în timp util, într-un autentic exercițiu de transparență instituțională. Numai astfel ele pot permite evaluarea obiectivă a efectelor strategiilor deja implementate și, mai ales, pot fundamenta politicile viitoare.

În același timp, datele reprezintă cel mai solid argument pentru convingerea celorlalte autorități și a societății asupra necesității alocării resurselor legislative, financiare, de infrastructură, de IT și de personal de care sistemul judiciar are nevoie.”, a scris judecătoarea Milu alături de următoarele capturi foto din Tabloul de bord privind justiția al UE.

Raportul complet

Comments

comentarii