Acasă » CONTENCIOS » Judecătoarea Lupea-Aghiniță a dat în judecată Curtea de Apel Cluj pentru anularea a două absențe

Judecătoarea Lupea-Aghiniță a dat în judecată Curtea de Apel Cluj pentru anularea a două absențe

Un dosar mai puțin obișnuit la secția de contencios de la Tribunalul Cluj: Judecătoarea Adina Lupea-Aghiniță de la secția penală a Curții de Apel Cluj a dat în judecată conducerea instanței pentru a-i fi anulate două absențe trecute ca nemotivate pe luna aprilie și pentru a i se plăti 887 lei, suma reținută din salariu pentru cele două zile. Cazul poate deschide o dezbatere pe tema programului judecătorilor: este flexibil sau cu pontaj pe 8 ore?

Acțiunea Adinei Lupea-Aghiniță a fost depusă la Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal de la Tribunalul Cluj împotriva Curții de Apel Cluj și a Ministerului Justiției. Magistratul penalist a cerut instanței de contencios să dispună anularea măsurii dispuse de către președintele Curții de Apel Cluj, Denisa Băldean, prin care a fost pontată ca absentă nemotivat de la serviciu în luna aprilie 2016 și obligarea pârâţilor la plata drepturilor salariale aferente a 2 zile din luna aprilie 2016, actualizată cu indicele de inflație de la data scadenței și până la data plății efective.

”Ulterior primirii indemnizației de judecător aferentă lunii aprilie 2016, am sesizat că aceasta este redusă cu 887,22 lei, faţă de cea pe care trebuia să o primesc în mod legal. Neoficial am aflat că aș fi fost pontată nemotivat în două zile din luna aprilie. Doresc să precizez că nu mi-a fost comunicată oficial nicio înștiințare cu privire la această reducere a indemnizației și nici nu am primit vreun averstiment anterior luării măsurii.

În acest context, în data de 18.05.2016 am solicitat Preşedintelui Curţii de Apel Cluj, doamna Denisa Băldean, să-mi comunice motivul și temeiurile care au stat la baza acestei diminuări de indemnizație.

Potrivit răspunsului primit în data de 08.07.2016, în baza fișelor colective de prezență s-a constat că aş fi absentat nemotivat în datele de 18 și 19 aprilie de la locul de muncă și ca urmare, s-a impus reducerea indemnizației proporțional cu cele două zile în care nu aş fi fost la instanță, respectiv cu 887,22 lei.”, a precizat Adina Lupea-Aghiniță în acțiune.

Conducerea Curții de Apel a motivat că reducerea constituie o aplicare a dispozițiilor din Codul muncii care prevăd că salariul se plătește prin raportare la contraprestația efectiv depusă, după un program de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Astfel, suma de 887,22 de lei s-a calculat prin împărțirea salariul net aferent lunii aprilie (9.316 lei) la numărul de zile lucrătoare (21), rezultând suma de 443,61 lei/zi, iar înmulțită cu cele două zile s-a ajuns la suma netă de 887,22 lei.

”Apreciez că măsura Curţii de Apel Cluj de diminuare a indemnizaţiei cu 887,22 lei este nelegală şi netemeinică, fiind luată cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor Legii nr. 303/2004, dar şi a garanţiilor independenţei şi imparţialităţii judecătorului.”, susține judecătoarea.

Potrivit Curțiii, reducerea indemnizaţiei ar fi justificată în temeiul dispoziţiilor art. 10, 39 alin. (1) lit. a), 112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 republicată, reprezentând plata salariului proporţional cu timpul efectiv lucrat, în luna aprilie, în cadrul instanţei.

Lupea-Aghiniță, care candidează pentru Consiliul Superior al Magistraturii, are o altă variantă: ”Conform art. 73 din Legea 303/2004,stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi procuror, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora.” Astfel, indemnizația de magistrat este una dintre garanțiile asigurării independenței în exercitarea activitățiilor judiciare reglementată atât la nivel intern prin art. 2 alin. (3), (4) din Legea nr. 303/2004; art. 124 Constituţiei, dar şi la nivel internaţional.

Pe cale de consecinţă, nu poate fi privită ca o remunerație care să fie echivalentul contraprestației muncii, astfel cum este reglementat salariul în art. 159  alin. (1) din Codul muncii. Nu există niciun text legal care să stipuleze faptul că indemnizația de judecător se stabilește conform numărului de ore lucrate pe lună. Judecătorul nu se află într-un raport de muncă clasic, nu are contract individual de muncă și nu este subordonat niciunui angajator, el fiind numit în funcție, independent și supus numai legii.

Mai mult, art. 74 alin. 1 din Legea 303/2004 prevede criteriile pe baza cărora se stabilește remunerația magistraților, acestea aplicându-se strict și exclusiv. Astfel, stabilirea indemnizației se face în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în magistratură şi cu alte criterii prevăzute de lege.

Prin urmare, în mod eronat a reţinut pârâta de rând 1 (Curtea de Apel – n.red) incidenţa dispozițiilor art. 10, art. 39 alin.1 lit.a , art. 112 alin.1 și 159 alin. 1 din Legea 53/2003 privind Codul muncii, aceste dispoziţii nefiind aplicabile magistraţilor. Existând legislație specială în domeniul judiciar care derogă de la regulile prevăzute în codul muncii, acesta din urmă fiind cadrul normativ general, dreptul comun în materie, se aplică magistraților doar în măsura în care legea specială nu prevede altfel.”

De asemenea, judecătoarea precizează că reducerea salariului se putea face doar prin sancțiune venită de la CSM: ”Astfel cum am arătat, prin măsura reducerii indemnizației de către președintele Curții de Apel Cluj s-a făcut o aplicare indirectă a prevederilor din art. 100 lit. b din Legea 303/2004, lege în baza căreia se pot aplica sancțiuni disciplinare magistraților pentru comiterea de abateri disciplinare. În concret, măsura a fost dispusă pentru săvârșirea abaterii prevăzute la art. 99 lit. k din Legea 303/2004, şi anume absenţa nemotivată de la serviciu.

Potrivit dispoziţiilor art.101 din Legea 303/2004, competența exclusivă în aplicarea unor asemenea sancțiuni aparţine Consiliului Superior al Magistraturii și nu președinților de curți de apel sau al altor instanțe, care au doar posibilitatea de a sesiza Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la săvârșirea anumitor abateri disciplinare (art. 97 alin. 1 din Legea 303/2004).”

”Profesia de judecător nu poate implica un program fix și rigid de opt ore pe zi”

În justificarea măsurii dispuse, Conducerea Curții a făcut referire la nerespectare dispoziţiilor art. 89 alin.1 din H.G. 1375/2015, care preved că: ”programul de lucru al instanţelor este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână”.

”Apreciez că,din interpretarea globală a prevederilor Regulamentului de Ordine Interioară, magistraților nu li se aplică în mod direct art. 89 alin.1  invocat de pârâtă, ci art. 5 alin.(5) din același regulament. Potrivit acestei prevederi, programul de lucru al judecătorilor începe, de regulă, la ora 8,00 şi se încheie, de regulă, la ora 16,00. Aceştia sunt, însă, obligaţi să fie prezenţi la ora stabilită pentru îndeplinirea activităţilor în care sunt planificaţi ori pe care şi le-au stabilit sau care impun prezenţa lor, ca efect al unor dispoziţii legale sau regulamentare, ori pentru şedinţele de judecată în care au fost desemnaţi, precum şi la activităţile stabilite de preşedintele instanţei în conformitate cu legea.”

Din interpretarea gramaticală a acestor dispoziţii, rezultă că, programul de lucru al magistraţilor este facultativ, de principiu de la 8:00 la 16:00, fiind doar un interval orar de recomandare, pe când teza a II-a a articolului prevede situațiile în care judecătorii sunt obligați să fie prezenți la ședințele de judecată, activitățile planificate sau stabilite de ei, precum și pentru activitățile stabilite de președintele instanței.

Mai mult, profesia de judecător nu poate implica un program fix și rigid de opt ore pe zi deoarece consultarea, analizarea și soluționarea unui dosar nu pot fi cuantificate într-un anumit interval de timp, acesta fiind diferit de la caz la caz.

În plus, activitatea de judecător, şi mai ales cea din  cadrul Secției Penale, nu se poate înscrie în tiparul de 8 ore pe zi, fiind dese situațiile când se depășește cu mult ora 16:00, se soluționează cauze în zilele de sâmbătă și duminică sau în sărbătorile legale. Astfel, este cunoscut faptul că nu suntem remunerați suplimentar pentru orele suplimentare sau pentru munca în zile nelucrătoare, ceea ce înseamnă că remunerația nu este stabilită prin raportare la un program fix, ci este stabilită global și prin aplicarea criteriilor prevăzute în art. 74 alin.1 din legea 303/2004 pe care le-am menționat mai sus.”, se arată în acțiunea Adinei Lupea-Aghiniță.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina