fbpx

Fost angajat într-o importantă firmă IT din Cluj, condamnat pentru șantajarea fondatorului companiei

Fondatorul unei mari firme IT din Cluj-Napoca a fost șantajat de un fost angajat, care i-a spus că soția acestuia îi va face plângere pentru hărțuire sexuală dacă îi reziliază contractul. De asemenea, i-a cerut 200.000 de euro ca să nu divulge informația privind așa-zisa hărțuire sexuală unui investitor străin care dorea să achiziționeze compania.

Prin rechizitoriu s-au reţinut, în esenţă, următoarele: ”La data de 21.08.2018, organele de poliție din cadrul Poliției Municipiului Cluj-Napoca au fost sesizate de numitul H-B.B. care a arătat, în esență, că a fost amenințat cu divulgarea unor fapte imaginare compromițătoare pentru persoana sa, precum şi cu efectuarea unor demersuri prin care se urmărea periclitarea achiziției societății pe care o administra, actele fiind comise de angajatul său, C.C.M, în scopul obținerii sumei de 200.000 de euro sau a încetării demersurilor de desfacere a raporturilor de muncă.”

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa Judecătoriei Cluj-Napoca a reţinut următoarele:

”Din probele administrate în faza de judecată rezultă starea de fapt reţinută şi prin rechizitoriu.

Din discuţia dintre persoana vătămată şi inculpat instanţa reţine următoarele :

HBB: ok, oo aa, trebuie să găsim un, o modalitate pentru că nu putem să rămânem în situaţia asta. Cum am putea să facem? Deci ieri am discutat şi ai zis o, o lună de zile nu este o chestie care ţi se pare normală.

CCM: da.

HBB: ieri ai zis că te gândești şi vii cu ceva.

CMM: da. Putem să lăsăm să ne vedem peste 2-3 luni, să vedem atunci.

HBB: nu, nu, vreau să luăm o decizie astăzi !

CCM decizia astăzi dacă vrei să o luăm, nu sunt de acord şi no, nu o să fie aşa moale.

HBB: deci vreau să luăm o decizie astăzi. Ok, nu o să fie moale în ce înseamnă?

CCM: Nu o să fie moale, poți să mă obligi, dar atunci ripostez şi eu.

HBB: ce înseamnă?

CCM: foarte simplu, mi-ai zis ieri că vrei să reziliezi contractul de prestări servicii.

HBB: îmh.

CCM: în momentul în care reziliezi contractul, I… (n.n. soţia inculpatului) te dă în judecată pentru hărțuire, cu toată imaginea care astă, ţi-o stricăm de nu-i adevărat, prima dată facem public informațiile, după care te dăm judecată.

HBB: deci ăstă e șantaj pe care îl faci tu.

CCM: nu e un șantaj pe care vreau să îl fac.

…………………………………..

HBB: ok, să zicem că e ca tine, deci tu ce îmi spui acuma că eu dacă reziliez contractul cu tine, tu o să mă șantajezi.

CCM: nu o să te șantajez.

HBB: da’ ce înseamnă că tu o să îmi strici imaginea mea publică?

CCM: o să te dea în judecată pentru hărţuire sexuală şi o susţin.

HBB: cu ce?

CCM: cu ce? Cu apropourile pe care i le-ai făcut, cu toate ăstea.

HBB: cu ce apropouri?

CCM: cu care mi le-a zis după prima voastră întâlnire.

HBB: care apropouri? Ce apropouri i-am făcut?

CCM: are lista cu apropouri, a vorbit şi cu avocatul, e ok, o să constați tu atunci, ce să îţi fac?

………

HBB: n-am avut niciodată niciun apropo deplasat vizavi de ea, asta e o minciună sfruntată.

CCM: nu e ce-mi spune ea.

…..

HBB: ce vreau să facem e să cădem de acord acuma la o chestie, vreau să ieșim din discuția asta cu o chestie care să fie fermă şi să mergem mai departe.

…….

HBB: ce ar fi ok pentru tine ca să fie?

CCM: ce ar fi ok pentru mine astăzi sunt 200.000 de euro.

HBB: ok, de unde e, ai scos cifra asta?

CCM: e o cifră care îmi place.

HBB: ok, şi îţi place din ce motiv?

CCM: îmi place din modul pentru că, mă rog, ţi-am zis mai înainte, astăzi ai un business care vrei să îl vinzi, dacă nu îl vinzi eşti falimentar în două luni, eşti falimentar astăzi văzând cifrele.

HBB: ok.

CCM: şi dacă vorbesc cu ###### (n.n.  Habermann, reprezentantul investitorului străin) nu-l mai vinzi.

HBB: ok, am înţeles.

CCM: de acolo îmi vine cifra asta.

HBB: deci tu vrei să mă şantajezi şi pe M&A (n.n. fuziuni şi achiziţii).

CCM nu vreau să te şantajez pe M&A, mi-ai cerut o cifră, ţi-am adus argumentele.

 De asemenea , instanţa reţine şi pasajul relevat de către inculpat , în concluziile scrise , respectiv :

CCM : vrei acum să decidem ?

HBB : Da

CCM: no, păi atunci să vorbim bălării

HBB : păi nu vorbim bălării că nu este o chestie 

CCM : sau îţi dau o chestie astronomică ca să începem de acolo , dacă nu mă laşi să mă gândesc.

Aşadar , inculpatul şi persoana vătămată aveau o relaţie de serviciu , inculpatul fiiind angajatul persoanei vătămate în cadrul societăţii Pitech Plus SRL. 

În acelaşi timp,  între societatea admnistrată de soţia inculpatului şi Pitech Plus SRL era încheiat un contract de prestări servicii. 

Atât inculpatul cât şi persoana vătămată , prin declaraţiile date în faza de urmărire penală cât şi în faza de judecată au fixat într-un mod asemănător contextul în care a avut loc discuţia relevantă în cauză , arătând că inculpatul dorea să pună capăt relaţiei de serviciu existentă între părţi, iar persoana vătămată, în considerarea dificultăţilor financiare, precum şi a dificulăţii în găsirea unui loc de muncă se opunea încetării acestor relaţii. 

Nici una dintre părţi nu neagă conţinutul discuţiei, cu atât mai mult cu cât acestea au fost înregistrate şi folosite în probaţiune , discuţie care , de altfel a fost şi ascultată în şedinţă publică la termenul din data de 08.06.2022. 

Inculpatul , în apărarea sa a arătat că pasajele din discuţie, reţinute de procuror în susţinerea acuzaţiei şi folosite şi de către persoana vătămată în probaţiune sunt scoase din context şi nu probează intenţia sa de a şantaja persoana vătămată , ci reprezintă o simplă dicuţie , mai tensionată , din cadrul raporturilor de serviciu existente în părţi, nefiind de natură a induce o stare de teamă persoanei vătămate . 

În susţinerea apărării inculpatul a arătat că persoana vătămată este o persoană obişnuită cu mediul de afaceri, un om curajos care ştie să facă faţă unor eventuale probeleme create de un angajat , că persoana vătămată ar fi avut posibilitatea să părăsească localul public sau să ceară ajutor dacă s-ar fi simţitit ameninţată, că a trecut o perioadă lungă de timp între momentul discuţiei şi cel al sesizării organelor de urmărire penală, că inculpatul nu ar fi avut , în realitate puterea de a influenţa decizia în ceea ce priveşte achiziţia societăţii de către un partenert străin, că suma de 200.000 euro era aberantă , motiv pentru care a şi folocit termenul de „bălării” în sensul sublinierii neseriozităţii acesteia. 

Potrivit art. 207 C.p. infracţiunea de şantaj este  oinfracţiune de pericol ce constă în constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva , obiectul juridic principal al acesteia fiind relaţiile referitoare la libertatea psihică a persoanei vătămate . 

Astfel, şantajul constă, în esenţă, în punerea de presiune asupra persoanei vătămate pentru ca aceasta să aibă un comportament din care inculpatul să obţină ceva, un folos material injust , în cazul de faţă . 

Presiunea exercitată asupra persoanei vătămate rezultă din  discuţia dintre cei doi, fiind evident că acesta nu este o discuţie amicală dintre doi colegi de serviciu , ci este o discuţie tensionată în cadrul căreia inculpatul se foloseşte de câteva elemente, precum formularea unei acuzaţii de hărţuire sexuală şi sabotarea procedurii de vânzare a societăţii către un partener străin, pentru a pune presiune pe interlocutorul său şi pentru a-l determina pe acesta să nu rezilieze contractul de colaborare cu societatea administrată de soţia inculpatului , să nu rezilieze contractul de muncă al inculpatului şi să obţină o sumă de bani. 

Este adevărat că privind termenii în care a fost solicitată suma de bani aceasta poate părea neserioasă , probabil nici inculpatul necrezând în ea , dar având în vedere contextul în care s-a făcut referire la ea aceasta a fost în măsură de a îi crea o temere persoanei vătămate. 

Astfel, cuantumul sumei nu are nici o relevanţă pentru reţinerea obiectului material al infracţiunii , relevanţă având modalitatea în care a fost purtată discuţia şi folosirea elementelor de natură a îngrijora persoana vătămată  de către inculpat.

Pentru existenţa infracţiunii este suficient ca actele de constrângere să creeze o stare de temere persoanei vătămate , nefiind necesar ca acesta să şi dea curs şantajului , iar la evaluarea aptitudinii acţiunii inculpatului de a produce o stare de temere trebuie evaluate mijloacele folosite şi particularităţile victimei. 

Văzând declaraţiile marotrilor, a inculpatului şi a persoanei vătămate , instanţa apreciază că modalitatea în care inculpatul a relevat elementele precum formularea unei acuzaţii de hărţuire sexuală şi sabotarea realaţei comericale au fost de natură a crea o stare de temere persoanei vătămate , stare ce a fost confirmată şi prin declaraţiile martorilor audiaţi în faza de judecată. 

Sub acest aspect nu are relevanţă că acuzaţia de hărţuire sexuală nu avea un suport real sau că inculpatul nu ar fi avut cum să influenţeze relaţia comercială, deoarece infracţiunea de şantaj este o infracţiune de pericol care aduce atingere relaţiilor sociale referitoare la libertatea psihică a persoanei , nefiind condiţionată de realizarea acţiunilor cu care se ameninţă ci doar de capacitatres acestora de a speria persoana vătămată. 

De asemenea , o analiză făcută la acest moment cu privire la mijloacele sau armele pe care persoana vătămată le-ar fi avut la dispoziţie pentru a se apăra în faţa ameninţărilor inculpatului nu este necesară şi nici nu poate duce la înlăturarea răspunderii penale a inculpatului , deoarece infracţiunea de şantaj se consumă la momentul creării stării de pericol la adresa libertăţii psihice a victimei.   

Pentru existenţa infracţiunii de şantaj trebuie analizat dacă ameninţările exprimate aveau aptitudinea , în condiţiile concrete şi în raport cu persoana celui ameninţat , să creeze acestuia o stare de îngrijoare, de temere , instanţa reţinând , pe baza probatoriului administrat că aceste condiţii sunt îndeplinite în speţă , ameninţările inculpatului producând o stare de îngrijoare inculpatului . 

Sub acest aspect nu are releavanţă că persoana vătămate a aşteptat o perioadă de timp pentru sesizarea organelor judiciare sau că acesta nu a părăsit localul în care avea loc discuţia sau că nu a cerut ajutor la acel moment.  

În acelaşi timp, instanţa reţine că infracţiunea a fost săvârşită în scopul obţinerii în mod injust a unui folos patrimonial , respectiv a continuării relaţiilor de serviciu şi contractuale existente între părţi , respectiv pentru obţinerea unei sume de bani. 

Instanţa reţine intenţia directă calificată prin scopul urmărit , respectiv obţinerea unui folos patrimonial. 

În drept

Faptele inculpatului C.C.M, angajat în cadrul  P. P . SRL, care în data 03.07.2018, în contextul unei discuții cu persoana vătămată H-B.B, administratorul societății P. P SRL, ce a avut loc în restaurantul Polo, situat în Piaţa Cipariu, din Cluj-Napoca, a amenințat persoana vătămată cu divulgarea către public şi cu formularea unei plângeri penale având ca obiect o infracțiune fictivă de hărțuire sexuală comisă de persoana vătămată împotriva soției autorului, astfel încât imaginea personală şi profesională a victimei să fie afectată, în scopul încetării demersurilor persoanei vătămate de a încheia colaborarea cu inculpatul, iar mai apoi, în același cadru, a solicitat suma de 200.000 de euro pentru a nu comunica aceste informații reprezentanților unui investitor străin astfel încât să nu pericliteze negocierile privind achiziția societății angajatoare, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de şantaj, prev. de art. 207 alin. (1), (2) şi (3) Cod penal.

Gravitatea infracțiunii comise va fi apreciată, urmând a se avea în vedere modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, precum şi natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii.

Astfel, instanţa apreciază că fapta săvârşită de inculpat prezintă un grad de pericol social mediu. 

În ceea ce priveşte persoana inculpatului, acesta s-a prezentat în faţa instanţei , a avut o atitudine sinceră, în sensul că a relatat în mod fidel discuţia purtată cu persoana vătămată, încercând să se folosească în apărare de acele elemente care îi  erau favorabile.

Totodată, instanţa va ţine cont că inculpatul nu are antecedente penale, fiind la prima abatere de la dispoziţiile legii penale, astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar ataşată dosarului cauzei. 

Instanţa are în vedere şi faptul că inculpatul este integrat în societate, ares studii superioare, are trei copii şi este pensionat din motive medicale.

În privinţa limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, instanţa reţine că potrivit art. 207 al. 3   C.pen., fapta dedusă judecăţii se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Punând în balanţă ansamblul acestor considerente, prin prisma dispoziţiilor legale invocate anterior, instanţa apreciază că în cauză se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea orientată spre special, în cuantum de 2 (doi) ani  închisoare, având ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, aceasta fiind aptă să atingă scopul preventiv şi punitiv al sancţiunii, neimpunându-se executarea pedepsei în regim de detenţie pentru îndreptarea inculpatului, cu atât mai mult cu cât acesta va executa efectiv pedeapsa aplicata prin prezenta hotărâre în cazul în care în termenul de încercare ce urmează a fi stabilit conform art. 92 C.pen. va săvârşi o altă infracţiune.

Instanţa apreciază că pedeapsa de 2 ani închisoare este necesară pentru a atrage atenţia inculpatului asupra gravităţii faptei sale, asupra consecinţelor produse pentru a-l face pe acesta să conştientizeze care este conduita corectă în societate , raportat la normele privind libertatea persoanei .

Şansele ca inculpatul , fiind lăsat în libertate , să reitereze comportamentul infracţional sunt extrem de scăzute , cu atât mai mult cu cât acesta a lăsat instanţei imprresia că a înţeles rolul educativ al procesului penal. 

Față de considerente expuse, în temeiul art. 396 alin. (2)  C.p.p., va dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa 2 (doi) ani  închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de șantaj, prev. de art. 207 alin. (1), (2) şi (3) Cod penal

În baza art. 91, 92 din C.p., va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere a inculpatului de 2 (doi) ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 93 alin. (1) din C.p.,  va  obliga inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C.p., va  impune inculpatului să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială  derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate, program/-e care va/vor fi stabilit/-e de consilierul de probaţiune în baza evaluării iniţiale.

În baza art. 404 alin. (2) din C.p.p. rap. la art. 93 alin. (3) din C.p., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 (optzeci) de zile lucrătoare în cadrul uneia dintre următoarele instituţii: Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj  sau Primăria Municipiului Cluj-######.

Conform art. 91 alin. (4) din C.p. rap. la art. 404 alin. (2) din C.p.p., va  atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor săvârşirii unei noi infracţiuni în termenul de supraveghere: 

– revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei cu închisoarea şi executarea acesteia la care se adaugă eventuala pedeapsă aplicată, în regim de detenţie, în cazul în care noua infracţiune este săvârşită cu intenţie;

– posibilitatea revocării suspendării executării sub supraveghere a pedepsei cu închisoarea şi executarea acesteia la care se adaugă eventuala pedeapsă aplicată, în regim de detenţie, în cazul în care noua infracţiune este săvârşită din culpă.

Va atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere sau a neexecutării obligaţiei impuse, anume revocarea suspendării şi dispunerea executării pedepsei.

Latura civilă 

În temeiul art. 397 C.p.p. rap la art. 25 C.p.p. va constata că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 398 şi art. 274 alin. (1) din C.p.p., va  obliga inculpatul la plata sumei de 450 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare (din care suma de 150 lei în cursul urmăririi penale, iar diferenţa în etapa camerei preliminare şi a judecăţii).

În temeiul art. 276 C.p.p. va obliga inculpatul să îi plătească persoanei vătămate suma de 5920,20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.”, se arată în sentința pronunțată recent.

Sentința poate fi atacată cu apel.

Comments

comentarii

Cercetătorii au reușit să antreneze roboți să joace fotbal, însușindu-și mișcările și tacticile prin inteligența artificială. Ce se întâmplă când roboții pășesc pe teren?... Citește mai mult
Un bărbat în vârstă de 48 de ani a fost găsit mort în apartamentul închiriat din Gherla. Proprietarul apartamentului este cel care a alertat autoritățile.... Citește mai mult

Lasă un răspuns