Decizie anulare PUD clădire pe strada în regenerare Brâncuși. Arhitectul șef a emis aviz fără să consulte CTATU!

Magistrații Curții de Apel Cluj arată în motivarea deciziei prin care au anulat un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) de pe strada Brâncuși din Cluj-Napoca că arhitectul șef al orașului, Daniel Pop, a emis avizul de oportunitate fără să consulte Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU), ceea ce face avizul nul. ”Arhitectul șef nu a ținut cont de aspectele cu caracter tehnic invocate cu privire la prima documentație de CTATU și nu a supus analizei cea de-a doua documentație rectificată”. Este vorba de proiectul fraților Mărghitaș (clădire cu 5 etaje), contestat de Călin Văduva, CEO Fortech, în calitate de vecin, și alții.

Mai întâi, reclamanții, reprezentanți de avocații Răzvan Bălosu și Mihaela Burzo, au câștigat la Tribunalul Cluj în luna ianuarie, Clujust informând atunci cu privire la sentință. Între timp s-a judecat recursul înaintat de Consiliul Local Cluj-Napoca și firmele care vor să construiască pe strada Brâncuși nr.98, Romdesign (frații Septimiu și Octavian Mărghitaș) și Teresa Construct.

Recursul a fost respins și pentru că arhitectul șef al municipiului Cluj-Napoca, Daniel Claudius Pop, a emis aviz fără să consulte CTATU. Ba mai mult, arhitectul sef si-a dat avizul in ciuda faptului ca in comisia de urbanism proiectul fusese inițial respins. A doua oară a mers pe calea scurtă și nu au mai dus dosarul in comisie!

Din datele de la dosar, în cadrul sedintei CTATU in care s-a respins proiectul, potrivit procesului-verbal, primarul Emil Boc a sugerat ca vor mai trebui reduse din etaje. Apoi, peste 3 luni, s-a votat hotărâre de Consiliu Local de aprobare a PUD cu acelasi regim de inaltime. Hotărârea de Consiliu Local a fost anulată de instanțe.

Reprezentanții Consiliului Local au susținut în recursul de la Curte că prima instanță a interpretat greșit normele legale.

Am încercat să-l contactăm telefonic și prin SMS pe arhiectul Pop, însă nu ne-a răspuns.

Motivarea deciziei Curții de Apel Cluj – Secția de Contencios administrativ și fiscal

”În privința motivului de nelegalitate prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.pr.civ., se critică faptul că pe baza unei interpretări greșite a normelor legale s-a reținut că HCL 808/2017 s-a dat în baza unui aviz de oportunitate nul deoarece arhitectul șef pentru a emite avizul de oportunitate necesar era obligat să consulte CTATU cui privire la documentația modificată.

Această critică se susține în sensul că prevederile art. 37 din Legea 350/2001 arată că CTATU este organ consultativ cu atribuții de analiză expertizare tehnică și consultanță care asigură fundamentarea tehnică a avizului arhitectului șef, acestuia aparținându-i avizul tehnic conform art. 37 alin. 1 indice 3 din această lege.

Potrivit Anexei 2 a Legii 350 avizarea este o procedură de analiză și exprimarea punctului de vedere a unei comisii tehnice având ca obiect analiza soluțiilor funcționale a indicatorilor tehnico economici și sociali, ori a altor elemente prezentate în documentațiile de amenajare și urbanism.

În acest caz, membri comisiei CTATU au făcut o serie de observații în ședința din 14.02.2017, dar argumentul conform căruia arhitectul șef a ținut seama de aceste observații nu poate fi luată în considerare pentru că documentația inițială față de care s-au făcut observații a fost modificată prin documentația nr. 120136/2017 care nu a mai intrat în analiza comisiei CTATU, nu a remediat abaterile constatate privind nr. de etaje, încărcarea parcelei, accesul auto, nr. locurilor de parcare, dar cu toate acestea și fără a fi analizată de comisie, arhitectul șef a emis avizul nr. 612/17.07.2017

Cu alte cuvinte deși CTATU nu emite avize așa cum arată recurenta, arhitectul șef nu a mai prezentat a doua documentație depusă Comisiei şi aceasta în condiţiile în care nu au fost rezolvate problemele din documentația inițială și cu toate acestea a avizat cea de-a doua documentație. Aceasta conduce la nelegalitatea avizului arhitectului șef, iar presupusul aviz al CTATU așa cum a arătat instanța este o critică care nu poate influența concluzia la care s-a ajuns de către Tribunal în sensul în care arhitectul șef nu a ținut cont de aspectele cu caracter tehnic invocate cu privire la prima documentație de CTATU și nu a supus analizei cea de-a doua documentație rectificată de către pârâți.

Recurenta susține că prin documentația PUD nu s-a propus nicio derogare de la prevederile PUG pentru zona studiată și că acordul vecinilor face parte din documentația tehnică.

Într-adevăr potrivit art. 48 din Legea 350/2001, PUD are caracter de reglementare specifică pentru o parcelă în relație cu parcelele învecinate neputând modifica planurile urbanistice de nivel superior, dar acesta detaliază modul specific de construire în raport cu zona, retragerile față de limitele laterale și posterioare, procentul de ocupare a terenului și modul de ocupare, accesul auto și pietonal, conformarea aspectului volumetric și a spațiilor publice.

Pe de altă parte acordul vecinilor constituie un element al documentației tehnice necesară pentru emiterea autorizației de construire menționat în Anexa 1 a Legii 50/1991 la pct. 2.5.6 menționat și în art. 27 din Ordinul 839/2009.

Astfel, legiuitorul a urmărit în principiu ca documentația tehnică ce stă la baza autorizației de construire să conțină acordul vecinilor, însă în acest caz prin PUD se schimbă regimul juridic de utilizare a terenului prin faptul că clădirea va avea o altă destinație având funcțiuni de interes public la parter și necesită excavarea sub cota de adâncime a imobilelor reclamanților. În această manieră este real că PUD-ul nu modifică o documentație de nivel superior, ci se conformează acesteia, dar prin studiul  urbanistic al clădirii ce urmează a se efectua este în măsură să conducă la o încălcare a drepturilor reclamanților, situație în care chiar dacă în documentația pentru obținerea PUD nu trebuia alăturat acordul vecinilor, el trebuia cerut prin această documentație întrucât la acel moment autoritatea publică era în măsură să cunoască aceste aspecte, iar documentația să fie aprobată cu această condiționare.

Referitor la nivelul de înălțime maximă admisă recurentul susține că reglementează conformarea arhitectural volumetrică, iar regimul de înălțime scade treptat spre zona individuală, deci s-a ținut cont de zona cu locuințe individuale.

Această critică nu are legătură cu reținerile instanței de fond cu privire la etajele retrase deoarece în hotărâre s-a arătat că potrivit Anexei 9 a RLU aferent PUG 2014 ce nu s-a respectat este condiția ca retragerile să fie realizate față de toate fațadele clădiri care sunt vizibile din spațiul public și ca suprafața construită desfășurată a nivelul retras să nu depășească 60% din cea a nivelului plin.

Referitor la retragerea față de limita sud-vestică de doar 7 m în loc de 7,4 m și de 13,69 m conform arhitectului Șipoș se arată o încălcare de către instanță a disp. Art.6 din Regulamentul de urbanism pentru UTR RrM1. Or, ceea ce a arătat instanța de fond a fost că reținând opinia arhitectului Șipoș Răzvan s-a aplicat procentul de 65% din adâncimea parcelei și ca atare limita față de proprietatea reclamantei Nagel Ildiko este cea posterioară întrucât imobilul are intrarea pe strada principală. Prin urmare retragerea corectă ar fi de 16,39 m și nu 7 m cât este prevăzută în PUD, iar diferențele dintre cei doi experți provin din luarea în considerare a unei alte adâncimi maxime a parcelei.

Or, doar în ipoteza în care adâncimea parcelei era mai mică de 20 de m retragerea trebuia să fie înălțimea la cornișă per 2 dar nu mai puțin de 4 m, iar această situație nu se regăseşte în cazul de față aşa încât corect a fost reţinută pozita exprimata de arhitectul Sipos.

Referitor la punctul gospodăresc se invocă disp. art. 4 lit. a indice 1 din Ordinul 119/2014. Cu privire la aceasta ambii experți arată că distanța specificată de normele de sănătate publică aflate în vigoare nu este respectată nici cu privire la distanța cu privire la locuința învecinată și nici cu privire la spațiul destinat depozitării gunoiului menajer pentru o clădire (1-3S)+P+5E+R. Argumentul recurentei conform căruia anularea PUD pentru acest motiv ar fi excesivă și  neprevăzută de lege este contrazisă de starea de fapt și de drept arătată de instanța de fond care a luat în considerare observațiile specialistului conform căruia pe lângă faptul că nu există niciun spațiu amenajat nu există calcul asupra spațiului care ar fi necesar pentru a încape pubelele aceasta pe lângă nerespectarea distanței minime față de reclamanta Nagel Ildiko

Cu privire la existența unei vătămări contrar susținerilor recurentei reclamanții au invocat o vătămare a drepturilor subiective conform art. 1 din Legea 554/2004 prin faptul că proprietățile lor se învecinează direct sau sunt în aproprierea imobilulului studiat prin PUD și vor fi afectate în mod cert și direct de elementele urbanistice ce se vor concretiza în edificarea de construcții pe parcela studiată, aspecte care s-au verificat în cazul de faţă iar Curtea apreciază că astfel sunt îndeplinite condiţiile de exerciţiu a dreptului la acţiune..

În ceea ce privește recursul incident formulat de Văduva Călin Marian, acesta a solicitat completarea în parte a considerentelor în ceea ce privește motivul de nelegalitate a documentației PUD constând în lipsa informării publicului.

Or, acest motiv de nelegalitate a fost analizat de prima instanță doar în raport cu reclamanții Văduva și Nagel Ildiko care au fost prezenți atât la sedința din 14.02.2017 când s-a pus în discuție aprobarea documentației PUD înregistrată cu nr. 36309/43/2017 cât și la sedința din 05.09 .2017 prin care s-a aprobat PUD.

De altfel pe lângă acest aspect, reclamanții au mai fost informați referitor la documentația respinsă cu nr. 36309/43/2017 iar critica din recursul incident este aceea că nu s-a efectuat un demers de informare pentru noua documentație cu nr. 120136/09.03.2017

Prevederile art. 57 din Legea 350/2001 prevăd participarea publicului care constă în implicarea publicului în toate etapele procesului referitor la activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism.

Este real faptul că pentru documentația cu nr. 120136/09.03.2017 nu s-au mai efectuat demersuri de informare sau consultare, dar această documentație care, așa cum s-a arătat mai sus, nu a respectat observațiile din ședința CTATU din 14.02.2017, nu a parcurs etapele necesare și nu a fost verificată în CTATU însă cu privire la informare aceasta în privința documentației modificate textul legal nu este în măsură să ne lămurească dacă și această documentație modificatoare trebuia adusă la cunoștința publicului, situație în care Curtea va aprecia că se impune menținerea considerentelor sub acest aspect, reclamanții cunoscând despre desfășurarea activității de elaborare a unui proiect urbanistic în zona studiată, așa încât dreptul la informare a acestora nu a fost încălcat. Aceasta cu atât mai mult cu cât recursul incident s-a realizat pentru ipoteza in care ar putea fi admis recursul principal urmărind menţinerea soluţiei de admitere a acţiunii.

Având în vedere faptul că nu sunt întrunite motivele de casare prev. de art. 488 C.pr.civ., Curtea în conf. cu art. 496 CPC va respinge recursul declarat de Consiliul Local al mun. Cluj- Napoca și recursul incident declarat de Văduva Călin Marian ca nefondat nefiind incidente motivele de casare prev. de art. 488 alin.1 pct. 5, 6 și 8 CPC.

În temeiul art. 451-453 C.pr.civilă, recurenţii CONSILIUL LOCAL AL MUN. CLUJNAPOCA, SC TERESA CONSTRUCT SRL şi SC ROMDESIGN SRL vor fi obligaţi la plata sumei de 10.950 lei reprezentând cheltuielilor de judecată în recurs reprezentând onorariu avocaţial în favoarea intimatului VĂDUVA CĂLIN MARIAN.

Curtea consideră că prev. art. 451-453 C.pr.civ., nu dau posibilitatea restrângerii cheltuielilor de judecată în ipoteza în care partea a angajat doi avocați, ci doar în ipoteza în care onorariul avocaților este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ținând seama și de circumstanțele cauzei. Or, în această privință cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților nu este disproporționat, cauza fiind complexă, apărările efectuate de fiecare parte reflectându-se în onorarul avocaților.”

Comments

comentarii