Curtea Constituțională a României a motivat decizia pronunțată în 20 iulie privind constituționalitatea inițiativei legislative a Coaliției pentru familie în ce privește modificarea termenulului ”soți” cu ”bărbat și femeie” din articolul 48 din Constituție: ”Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi”
În expunerea de motive a proiectului, se arată că ”prin înlocuirea termenului de ”soți”, cu expresia ”bărbat și femeie”, se asigură implementarea precisă și literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanții imuabile destinate ocrotirii familiei, recunoscută drept ”elementul natural și fundamental al societății” în art.16 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. În același sens, și în România, doar ”bărbatul și femeia” împreună se bucură de recunoaștere și garantarea universală a dreptului de a se căsători și de a întemeia o familie pe baza unor importante considerente de natură istorică, culturală și morală specifice societății românești.”
Părți esențiale din decizia CCR
”Analizând, în continuare, conformitatea modificării propuse cu prevederile alin.(2) al art.152 din Legea fundamentală, referitoare la interdicția suprimării vreunui drept sau libertate fundamentală sau a garanţiilor acestora, Curtea constată, mai întâi, că textul propus a fi modificat are ca denumire marginală Familia, iar, în conținut, stabilește o serie de principii și garanții în privința căsătoriei. Având în vedere conținutul reglementării, Curtea reţine că art.48 din Constituţie consacră și protejează dreptul la căsătorie, şi relaţiile de familie rezultând din căsătorie, distinct de dreptul la viață familială/respectarea și ocrotirea vieții familiale, cu un conţinut juridic mult mai larg, consacrat și ocrotit de art.26 din Constituție, potrivit căruia “(1) Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată. (2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.” Noțiunea de viaţă de familie este complexă, cuprinzând inclusiv raporturile de familie de fapt, distinct de relaţiile de familie rezultând din căsătorie, a căror importanţă a îndrituit legiuitorul constituant să evidențieze distinct, în art.48, protecția relațiilor de familie rezultând din căsătorie și din legătura între părinți și copii.
Întrucât propunerea de revizuire a Constituţiei vizează doar căsătoria și relațiile de familie ce rezultă din căsătorie, iar nu viaţa de familie în sensul art.26 din Constituţie, Curtea urmează să stabilească numai dacă prin modificarea propusă de inițiatorii revizuirii Constituției se suprimă dreptul la căsătorie, ori o garanție a acestuia.
Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, prin noțiunea ”a suprima” se înțelege ”a face să dispară, a înlătura, a elimina, a anula”. Examinând redactarea art.48 alin.(1) din Constituţie, propusă de iniţiatorii revizuirii, Curtea constată că aceasta nu este de natură să facă să dispară sau să înlăture, elimine ori anuleze instituția căsătoriei. De asemenea, toate garanțiile dreptului la căsătorie, astfel cum sunt consacrate în textul constituțional de referință, rămân neschimbate. Prin înlocuirea sintagmei ”între soți” cu sintagma ”între un bărbat și o femeie”, se realizează doar o precizare în privința exercitării dreptului fundamental la căsătorie, în sensul stabilirii exprese a faptului că aceasta se încheie între parteneri de sex biologic diferit, acesta fiind, de altfel, chiar semnificaţia originară a textului. În anul 1991, când Constituția a fost adoptată, căsătoria era privită în România în accepţiunea sa tradițională, de uniune între un bărbat și o femeie. Această idee este susținută de evoluția ulterioară a legislației în materia dreptului familiei din România, precum și de interpretarea sistematică a normelor constituționale de referință. Astfel, art.48 din Constituție definește instituţia căsătoriei în corelație cu protecția copiilor, deopotrivă “din afara căsătoriei” şi “din căsătorie”. Este evidentă, deci, componenta biologică ce a fundamentat concepția legiuitorului constituant în privința căsătoriei, fiind fără îndoială că aceasta a fost privită ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, câtă vreme numai dintr-o astfel de uniune, indiferent dacă este în căsătorie sau în afara ei, se pot naște copii.
Astfel fiind, Curtea constată că iniţiativa de revizuire a Constituției este constituțională în raport de prevederile art.152 alin.(2) din Constituție, întrucât nu suprimă dreptul la căsătorie ori garanții ale acestuia.
Propunerea de modificare a art.48 alin.(1) din Constituţie se referă exclusiv la dreptul la căsătorie și relațiile de familie ce rezultă din căsătorie. Alte drepturi fundamentale, la care fac referire memoriile amicus curiae depuse la dosar, nu sunt puse în discuţie de iniţiativa de revizuire şi, prin urmare, nu pot face obiectul analizei de constituţionalitate a acesteia.”
Loading...
Istoricul proiectului
Proiectul de revizuire a Constituţiei a fost depus la Parlament pe 23 mai de către Coaliţia pentru familie, însoţit de trei milioane de semnături. Iniţiatorii îşi motivează demersul prin faptul că susţin “normalitatea” şi susţin că abordarea “fie din perspectiva paradigmei religioase, fie a paradigmei sociologice” arată că “normalitatea” poate fi doar o familie heterosexuală, având în vedere că “specia umană nu poate supravieţui altfel”.
“Nu suntem intoleranţi, respectăm comportamentul sexual al oricărui om. În acelaşi timp, însă, nu putem să substituim ideea de normalitate prin acte individuale pe care le respectăm, dar cred că în spaţiul privat le este locul”, a motivat Viorel Pătrana, reprezentant al Federaţiei Asociaţiilor de români din Europa şi unul dintre iniţiatorii demersului.
Un alt iniţiator, Mircea Tudor, membru al Coaliţiei pentru familie, a spus că faptul că a ajuns la Senat un camion cu semnături dovedeşte că “poporul român are voinţă, conştiinţă şi chiar ştie să facă ceva când are cu adevărat un obiectiv major”. “Această iniţiativă nu este împotriva a nimic, este pentru familia tradiţională este alcătuită din bărbat şi femeie, care poate da naştere la copii”, a susţinut Alina Toma, membru al comitetului de iniţiativă, întrebată dacă proiectul este împotriva parteneriatului civil.
Pe de altă parte, un grup de 24 de organizaţii neguvernamentale şi patru organizaţii internaţionale cer Curţii Constituţionale să respingă iniţiativa privind revizuirea Constituţiei în sensul definirii familiei drept căsătoria între un bărbat şi o femeie, definiţie care ar încălca dreptul la viaţă privată şi familie.
Organizaţiile semnatare consideră iniţiativa ilegală în raport cu textul constituţional şi standardele de drept internaţional, standarde pe care România s-a angajat să le respecte. Redefinirea familiei dintr-o perspectivă religioasă urmăreşte restrângerea dreptului la viaţă privată şi familie al tuturor celor care se află în familii monoparentale sau în familii formate din cupluri heterosexuale care nu sunt căsătorite, precum şi în familii bazate pe cupluri formate din persoane de acelaşi sex, încălcând astfel principiul egalităţii şi nediscriminării, se arată într-un comunicat de presă.
Solicitarea este susţinută de Amnesty International, Comisia Internaţională a Juriştilor, ILGA-Europe şi European Commission on Sexual Orientation Law. Potrivit sursei citate, cele patru organizaţii internaţionale au transmis o opinie separată în atenţia Curţii, care urmează să dezbată iniţiativa Coaliţiei pentru Familie miercuri, 20 iulie.
“Prin intervenţia noastră, solicităm Curţii Constituţionale ca în exercitarea rolului său de garant al supremaţiei Constituţiei să avizeze negativ iniţiativa cetăţenească, punând astfel capăt unui exerciţiu inutil, manipulator şi generator de ură la nivelul întregii societăţi. Acest demers al Coaliţiei pentru Familie reprezintă un abuz de drept deoarece definiţia restrictivă propusă pentru familie ca fiind bazată exclusiv pe căsătoria dintre bărbat şi femeie în scopul procreării intră în sfera interdicţiei de revizuire a Constituţiei, pentru că ar avea ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor lesbiene, gay, bisexuale şi transgender (LGBT)”, a declarat Romaniţa Iordache, vicepreşedinte al Asociaţiei ACCEPT.
CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.


