Coroana de la ușa Facultății de Drept a Universității București a fost depusă de un profesor!

Profesorul Corneliu Liviu Popescu, un ”dizident” între cadrele didactice, a depus coroana mortuară la ușa Facultății de Drept din cadrul UniBuc în semn de protest față de decizia Consiliului Facultății de a continua cursurile și examenele online.

”In urma deciziei Consiliului Facultatii de a refuza reluarea activitatii didactice in prezenta, am comandat o coroana mortuara pe care scrie: ”EDUCATIE TRECUTA IN ONLINE – ODIHNA VESNICA”, insotita de semnatura mea.

Maine (luni) dimineata la ora 8, inainte sa incep cursul online la ora 9 (eu imi tin toate cursurile online din biroul de la Facultate, iar nu de acasa sau de la cabinetul de avocat), voi depune coroana de flori pe treptele Facultatii, langa intrare.

Am cardul bancar cu mine, in cazul in care, la sesizarea conducerii Facultatii sau a Universitatii, voi fi amendat de politie sau de jandarmerie. Sunt, de asemenea, pregatit sa ma apar daca voi fi trimis in fata comisiei de disciplina sau a comisiei de etica.

Cu distinse salutari,

Prof. Corneliu-Liviu Popescu”, se arată în mesajul cadrului didactic.

În octombrie 2019, Corneliu Liviu Popescu a emis o scrisoare deschisă către conducerea Universitatății Bucuresti intitulată ”Imi doresc sa nu ne mai conduca securisti”. Redam integral scrisoarea deschisa:

“Alegeri la Universitatea din Bucuresti – scrisoare deschisa pentru o conducere nesecurista si feminina

Stimati Colegi, membri ai Comunitatii academice a Universitatii din Bucuresti,

Ma adresez Dumneavoastra in mod public, in perspectiva apropiatelor alegeri care vor avea loc in Universitatea noastra. Nu detin si nici nu candidez pentru vreun mandat sau vreo functie de conducere, am in vedere doar interesul general al Comunitatii noastre academice.

Sunt profesor la Scoala doctorala de Drept a Facultatii de Drept. Sunt membru al Comunitatii academice a Universitatii din Bucuresti de exact 30 de ani, primii 4 ca student, toti ceilalti in calitate de cadru didactic. Aici mi-am facut studiile universitare juridice – licenta, studii postuniversitare, doctorat si postdoctorat -, precum si cele de formare pedagogica, aici am parcurs prin concurs toate treptele carierei didactice – preparator, asistent, lector, conferentiar, profesor, conducator de doctorat. Sunt profesor si la Colegiul Juridic de Studii Europene al Universitatii Paris 1 Panteon-Sorbona, precum si avocat in Barourile Bucuresti si Paris.

Am ales forma unui demers public intrucat, desi m-am adresat in scris structurii administrative competente a Rectoratului cu intrebarea vizand posibilitatea de a publica institutional un mesaj de interes general pentru Comunitatea academica privind viitoarele alegeri, am fost ignorat, neprimind vreun raspuns.

In primul rand, imi doresc sa nu ne mai conduca securistii mai rau ca pe vremea comunistilor. Imi doresc ca in toate structurile si functiile de conducere academica sa fie numai persoane care nu au fost securisti. Am in vedere orice forma de colaborare cu Securitatea statului totalitar comunist, nu doar cea calificata de lege drept politie politica. Prin urmare, ii rog pe toti candidatii sa prezinte atat o declaratie notariala ca nu au fost cadre sau colaboratori de niciun fel ai Securitatii, cat si un certificat “virgin” de la CNSAS (din care sa nu rezulte ca au avut angajament olograf, nume conspirativ si note informative olografe, adica nu doar ca nu au fost securisti “ca politie politica”, ci pur si simplu ca nu au fost securisti, nici macar “de drept comun”).

In al doilea rand, sunt surprins ca, macar trecand pe holurile Palatului Facultatii de Drept (prea mult timp si sediu al Rectoratului), nu deranjeaza faptul ca, din toate portretele rectorilor Universitatii din Bucuresti, de la 1864 si pana astazi, ne privesc numai barbati. Este complet inadmisibil ca, in istoria Universitatii din Bucuresti, niciodata functia de rector sa nu fi fost detinuta de vreo femeie. De prea multe ori am auzit – si am protestat cu repulsie – afirmatii ale unor “universitari”, ca locul femeilor este in invatamantul preuniversitar, daca se poate preliceal.

Unei asemenea gandiri de caverna (chiar daca nu este generalizata), dar si unei asemenea situatii statistice (care este univoca) trebuie sa li se raspunda cu masuri pozitive de protectie. In Universitatea din Bucuresti sunt foarte multe femei care exceleaza atat profesional, cat si managerial, deci care pot ocupa cu cinste functia de rector. Este momentul ca Universitatea din Bucuresti sa dovedeasca faptul ca nu este machista, este momentul ca Universitatea din Bucuresti sa aleaga, pentru prima data in istoria sa, o femeie in functia de rector.

De aceea, ii rog pe toti barbatii din Comunitatea academica sa arate ca, pentru ei, drepturile omului si democratia nu sunt simple fraze goale urlate pe strazi sau pe la televiziuni, ci sunt o valoare profunda, pe care o interiorizeaza si o constientizeaza, deci sa nu isi depuna candidatura la functia de rector. Imi doresc doar candidaturi feminine la functia de rector la aceste alegeri – o masura exceptionala si temporara, determinata de situatia exceptionala a exclusivitatii masculinitatii rectorului in istoria Universitatii din Bucuresti. Barbatii care doresc sa candideze pentru functia de rector isi pot pune virilitatea incomensurabila in slujba Comunitatii academice si din functia de prorector, ca ajutor al unei doamne rector.

Va rog deci, stimati membri ai Comunitatii academice a Universitatii din Bucuresti, sa asiguram cu totii, in urma apropiatelor alegeri academice, o conducere nesecurista si feminina a Universitatii noastre.

Profesor Corneliu-Liviu Popescu”, se arata in scrisoarea deschisa.

Alegerile generale la Universitatea din Bucuresti pentru mandatul 2019-2023 incep luni, 7 octombrie. Prima etapa vizeaza depunerea candidaturilor, care este desfasurata intre 7 si 11 octombrie 2019, potrivit calendarului.

In aceasta perioada se vor depune candidaturile pentru functia de Director de Departament, pentru calitatea de membru in Consiliul Departamentului, calitatea de reprezentant al departamentului in Consiliul facultatii si pentru calitatea de reprezentant al facultatii in Senat.

Desfasurarea propriu-zisa a alegerilor va avea loc intre 15 si 25 octombrie 2019, conform datelor Calendarului alegerilor UB pentru mandatul 2019-2023. Acestea se vor desfasura la nivel de departamente, respectiv la nivel de facultate pentru reprezentantii facultatilor in Senat.

Potrivit datelor calendarului, prezentarea Raportului de activitate a Senatului pentru perioada decembrie 2015 – noiembrie 2019 va avea loc, luni, 4 noiembrie, tot atunci urmand sa se desfasoare si sedinta comuna a Senatului pentru validarea alegerilor de la nivelul facultatilor.

In intervalul 5-14 noiembrie 2019 va avea loc depunerea candidaturilor pentru functia de Presedinte al Senatului, urmand ca la data de 20 noiembrie sa de desfasoare alegerile pentru functia de Presedinte al Senatului.

Ultimele alegeri sunt cele pentru ocuparea pozitiei de Rector al Universitatii din Bucuresti. Depunerea candidaturilor pentru functia de Rector va avea loc in perioada 20-27 noiembrie 2019.

Alegerea Rectorului Universitatii din Bucuresti se va desfasura in doua tururi. Primul dintre acestea va avea loc in data de 4 decembrie 2019, urmand ca turul II sa aiba loc la o saptamana distanta, respectiv in 11 decembrie 2019.

Sedinta de Senat pentru validarea alegerii Rectorului este programata in eventualitatea in care rectorul este ales din turul I, pentru data de 11 decembrie 2019. Pentru situatia in care acesta este ales dupa turul II, validarea alegerii Rectorului va avea loc in 18 decembrie 2019.

Comments

comentarii