Ce au răspuns judecătorii la chestionarul trimis de CSM

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a prezentat o analiză preliminară cu privire la chestionarul completat de judecători vizând problemelor de actualitate din sistemul judiciar.

Potrivit CSM, chestionarul a inclus un număr de 20 de întrebări, dintre care 17 au permis răspunsuri care pot fi centralizate automat, în timp ce pentru 3 întrebări au permis răspunsuri deschise (text liber).

Totodată, nu a fost obligatorie completarea tuturor răspunsurilor având în vedere că unele ipoteze nu erau aplicabile tuturor judecătorilor, în raport de specializarea acestora sau de situațiile punctuale care făceau obiectul întrebărilor. Detaliile privind metodologia chestionarului completat se regăsesc la acest link

”Datele prezentate sunt preliminare, fiind rezultatul unei prime centralizări și al unei analize de ansamblu realizate pe baza parcurgerii integrale a celor trei zone de răspunsuri libere. Într-o etapă ulterioară, se va realiza o analiză de detaliu și o clasificare extinsă, care să țină seama de toate nuanțele și particularitățile aspectelor semnalate în cadrul răspunsurilor la întrebările deschise.”, se arată în analiză.

Percepția publică și reacțiile instituționale privind justiția

Potrivit analizei, ”în ceea ce privește aspectele referitoare la percepția publică și reacțiile instituționale privind justiția, 98,1% dintre judecători au răspuns că au resimțit în ultimul an o campanie publică împotriva justiției.

În capitolul destinat problemelor vizând continuitatea completului, 8,4% dintre respondenți (192) au arătat că au fost înlocuiți din complet, în timp ce 91,6% (2081) nu au fost înlocuiți.

Dintre cei care au fost înlocuiți, 139 judecători au arătat că măsura a fost dispusă cu acordul acestora, în timp ce alți 31 judecători au arătat au fost înlocuiți fără acordul acestora. Un număr de 169 judecători au arătat că motivele invocate pentru măsură au fost legitime/justificate, în timp ce 16 au apreciat în sens contrar. Un singur respondent a apreciat că schimbarea a fost realizată cu scopul de a conduce la intervenirea prescripției răspunderii penale, în timp ce 159 judecători au răspuns în sens contrar. Totodată, 3 judecători au arătat că au atacat actul administrativ în instanță, în timp ce 71 de judecători au arătat că nu au formulat o astfel de acțiune.”

Percepția cu privire la prescripția răspunderii penale

În capitolul referitor la aprecierea cu privire la cauzele care au contribuit la intervenirea prescripției răspunderii penale, respondenții au putut evalua mai multe posibile cauze acordând 5 posibile calificative: 1 – nu este cazul; 2 – impact redus; 3 – impact mediu; 4 – impact ridicat; 5 – impact foarte ridicat.

Analizând datele completate, rezultă că judecătorii au perceput ca având un impact ridicat sau foarte ridicat (calificativele 4 și 5) în special următoarele cauze ale intervenirii prescripției răspunderii penale:

Așadar, percepția judecătorilor este că principala cauză care a condus la aceste situații în care se constată intervenită prescripția răspunderii penale este pasivitatea Parlamentului. În același timp, constituie cauze semnificative durata urmăririi penale și deciziile pronunțate de către Curtea Constituțională. Judecătorii au perceput ca fiind pe ultimul loc motivul referitor la modificările nelegitime

sau nejustificate aduse componenței completului, aspect care întărește concluzia privind generalizarea și formarea unei percepții greșite în rândul publicului, percepție ce are ca efect decredibilizarea justiției.

Analiza preliminară completă

Chestionarul trimis judecătorilor

Comments

comentarii