UNIFICARE PRACTICĂ

Stabilirea punctelor compensatorii pentru un terenurile ocupate de construcții

Dacă pe un teren există o construcție, evaluarea întregii suprafețe de teren se face în funcţie de preţul prevăzut pentru un teren ocupat de construcţii. Titlul problemei de drept: Stabilirea punctelor compensatorii pentru un teren ocupat de construcție. Evaluarea terenului se face în mod diferențiat în funcție de suprafața liberă și, respectiv, cea ocupată sau ca întreg teren ocupat de construcții(Curtea de Apel București). Opinia Institutului Național al Magistraturii: Potrivit art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 …

Citește mai mult

Reclamantul trebuie să indice bunurile solicitate în compensare, în temeiul Legii nr. 165/2013, prin cererea de chemare în judecată

Bunurile solicitate în compensare nu pot fi indicate direct în apel. Titlul problemei de drept:  Bunurile ce pot fi acordate în compensare în temeiul Legii nr. 165/2013 – posibilitatea acordării în compensare a unui imobil – construcţie, folosit de chiriaşi în temeiul unor contracte de închiriere încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995. Momentul până la care reclamantul poate indica bunurile solicitate în compensare. Schimbarea în apel a bunurilor solicitate în compensare, printr-un memoriu depus la dosar după expirarea termenului de apel (Curtea de Apel Brașov). Opinia Institutului Național al Magistraturii: Tema generală vizând bunurile ce pot fi acordate în compensare …

Citește mai mult

Unchii, mătușile, nepoții de frați și verișorii primari au calitatea de membru de familie în cazul violenței domestice

Actele de violență exercitate de unchi, mătuși, nepoți de frați sau verișori primari sunt susceptibile de a atrage emiterea ordinelor de protecție împotriva acestora. Titlul problemei de drept: Includerea relaţiei dintre unchi/mătușă şi nepot de frate/soră în noțiunea de membru de familie prevăzută de art. 5 din Legea nr. 217/2003 (problemă ridicată de Curtea de Apel Cluj).    Opinia Institutului Național al Magistraturii: Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 217/2003: „În sensul prezentei legi, prin membru de familie se înțelege: a) ascendenții și descendenții, frații și surorile, soții și copiii acestora, precum și persoanele devenite rude prin adopție, …

Citește mai mult

Asigurătorii de RCA pot fi obligați să achite păgubiților daune-interese moratorii egale cu dobânda legală penalizatoare, calculate de la data producerii prejudiciului

Asigurătorii de RCA pot fi obligați să achite păgubiților și daune-interese moratorii egale cu dobânda legală penalizatoare, pe lângă penalitățile de întârziere. Dobânda legală penalizatoare este datorată de la momentul producerii prejudiciului, asigurătorul fiind de drept în întârziere. Titlul problemei de drept: Posibilitatea obligării asigurătorului de răspundere civilă obligatorie auto la plata către terţul păgubit de daune-interese moratorii, egale cu dobânda legală penalizatoare prevăzută de O.G. nr. 13/2011. Momentul de la care începe să curgă dobânda legală penalizatoare (problemă ridicată de Curtea de Apel Cluj). Opinia Institutului Național al Magistraturii: Conform art. 1381 C. civ: „…(2) Dreptul la reparație se …

Citește mai mult

Dobânda stabilită pe cale convențională nu poate depăși cu mai mult de jumătate cuantumul dobânzii legale

Nici dobânda remuneratorie și nici cea moratorie nu pot depăși dobânda legală cu mai mult de 50% pe an. Titlul problemei de drept:  Aplicarea art. 5 alin. (1) din O.G. nr. 13/2011, ce instituie o limitare a dobânzii convenționale, în sensul că aceasta nu poate depăși dobânda legală cu mai mult de 50% pe an, clauzei de evaluare anticipată a daunelor-interese moratorii (Curtea de Apel Timișoara). Opinia Institutului Național al Magistraturii: Potrivit art. 1 din O. G. nr 13/2011: „(1) Părțile sunt libere să stabilească, în convenții, rata dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de bani, cât …

Citește mai mult

Noțiuni diferite: redeschiderea urmăririi penale pentru probe noi și plângerea împotriva clasării

Soluția de respingere a cererii de redeschidere a urmăririi penale poate fi atacată cu plângere la procurorul ierarhic superior în termen de 20 de zile. Diferențierea dintre cererile de redeschidere a urmăririi pentru probe noi și plângerile împotriva soluției de clasare. Modul în care se înregistrează și actul prin care se soluționează, prin respingere, cererile de redeschidere a urmăririi penale, precum și modul de soluționare și temeiul juridic în baza căruia sunt analizate și soluționate plângerile împotriva ordonanței prin care se respinge cererea de redeschidere (problemă ridicată de PÎCCJ – Secția Judiciară). Autorul întrebării a pornit de la situații des …

Citește mai mult

Când este necesară dispoziția procurorului de redeschidere a urmăririi penale

Reluarea urmăririi penale: Cazurile în care este condiționată de dispoziția procurorului de redeschidere și cazurile în care are loc ca efect al unei hotărâri judecătorești. Redeschiderea urmăririi penale. Procedura aplicabilă în cazul în care redeschiderea are loc în urma desființării de către judecător a soluției de clasare. Dacă, după desființarea soluției de clasare de către judecătorul de cameră preliminară care a dispus completarea urmăririi penale, este necesară și o dispoziție a procurorului de redeschidere a urmăririi penale (problemă ridicată de PÎCCJ – S. Judiciară; PCA Cluj, PCA Craiova). PCA Craiova semnalează o practică diferită la parchetele din această circumscripție: unii …

Citește mai mult

Cursul prescripției răspunderii penale este întrerupt de orice act care trebuie comunicat inculpatului

Problema întreruperii cursului prescripției răspunderii penale se soluționează prin raportare la vechiul Cod penal. Momentul de la care curge/se întrerupere termenul de prescripție a răspunderii penale în ipoteza imposibilității aducerii la cunoştinţă a actului supus comunicării suspectului/inculpatului (problemă ridicată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești). Autorul întrebării nu a precizat care sunt opiniile diferite identificate în practica judiciară. În opinia noastră (I.N.M.-n.red.), imposibilitatea aducerii la cunoștință a actului supus comunicării nu influențează momentul de început (dies a quo) al curgerii termenului de prescripție a răspunderii penale întrucât acesta este determinat de data săvârșirii infracțiunii, cu distincțiile realizate …

Citește mai mult

Probarea infracțiunii de camătă presupune probarea tuturor împrumuturilor cămătarului

Răspunderea penală pentru camătă intervine doar dacă se poate proba caracterul de obișnuință. Dacă tipicitatea infracţiunii de camătă prevăzută de art. 351 C.pen. presupune probarea tuturor împrumuturilor acordate de autorul infracţiunii sau trebuie probat efectiv doar caracterul de îndeletnicire (de obicei) (problemă ridicată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj) Autorul întrebării nu a precizat care sunt opiniile diferite identificate în practica judiciară. În opinia noastră (I.N.M.-n.red.), tipicitatea infracțiunii de camătă presupune probarea efectivă a pluralității actelor necesare pentru a ajunge la consumare. Astfel, din condiția atașată elementului material, respectiv aceea ca darea de bani să se realizeze …

Citește mai mult

Prescripția dreptului de a executa silit ratele bancare curge de la momentul la care fiecare rată de credit a devenit susceptibilă de executare silită

Inaplicabilitatea Codului civil care prevede că prescipția începe să curgă de la data la care ultima prestație devine exigibilă. Titlul problemei de drept:Momentul de la care începe să curgă prescripția dreptului de a obține executarea silită a ratelor din cadrul unui contract de credit bancar. Inaplicabilitatea art. 2.526 C. civ.(Curtea de Apel Alba Iulia). Opinia Institutului Național al Magistraturii: Potrivit art. 706 alin. (2) teza I C. proc. civ., termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită. În conformitate cu art. 711 C. proc. civ., prevederile prezentului capitol (n.n. – …

Citește mai mult