Avocatul Poporului

Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a sesizat, astăz, 21 martie, Avocatul Poporului cu privire la încălcarea dreptului la viață privată și a dreptului la inviolabilitatea domiciliului al cetățenilor României prin OUG nr. 19/2020 privind recensământul. CASD a solicitat ca în exercitarea atribuțiilor îi revin Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională a României cu excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 19/2020 pentru stoparea încălcării în mod neconstituțional a drepturilor și libertăților cetățenilor români. ”La data de 04 februarie 2020 Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 19. Această ordonanță de urgență reglementează organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021 atât prin colectarea a numeroase date persoanele ale cetățenilor direct de la populație, prin intermediul completării formularului, precum și prin obligarea a numeroase instituții/autorități publice și a furnizorilor de servicii și comunicații electronice prevăzuți la art. 28 din OUG nr.19/2020 și în anexa nr. 4 la OUG nr. 19/2020 să furnizeze către Institutul Național de Statistică bazele cu datele personale ale cetățenilor, urmând a se crea o bază de date pentru RPL2021 cu date pentru clădiri și locuințe. Printre datele care se transmit în mod obligatoriu de către instituțiile și autoritățile publice către INS sunt și coordonatele GSP ale clădirilor (anexa 1 pct. 1 ultima liniuță și art. 28 alin. 3 lit. q, RNNS coordonate x , coordonate y), precum și ”cele mai recente ortofotoplanuri rezultate în urma executării serviciilor de fotogrametrie pe teritoriul României, care să acopere întreg teritoriul țării” (anexa nr. 4 pct. 1, fotografii realizate din avion de Ministerul Apărării Naționale – a se vedea în acest sens OUG nr. 75/2021). Cu toate că art. 1 lit. o) din OUG nr. 19/2020 definește identificatorul statistic unic (ISU) ca fiind ”cod numeric unic, generat în scopuri exclusiv statistice pentru fiecare CNP, în urma aplicării asupra fiecărui CNP a unui algoritm specific de anonimizare utilizat într-o bază de date sau în orice listă de unități statistice și folosit pentru a verifica că baza de date sau lista de unități statistice include o singură înregistrare pentru fiecare unitate statistică și pentru a se realiza legătura între înregistrări”, iar art. 28 alin 3 din OUG nr. 19/2020 prevede că ” Înregistrările la nivel de individ identificate prin ISU, respectiv extrasele din bazele de date ale ministerelor și altor instituții centrale și locale, se transmit către I.N.S. după aplicarea algoritmului de anonimizare a CNP-urilor utilizat de I.N.S. - înainte de transmiterea datelor la I.N.S.”, datele care se vor transmite către Institutul Național de Statistică nu vor fi anonimizate în realitate, deoarece este anonimizat numai CNP-ul și este posibilă identificarea persoanei după adresa de domiciliu sau reședință și coordonatele GPS ale acesteia, combinarea/împerecherea/potrivirea (matching) statistică a tuturor datelor transmise de către persoanele juridice prevăzute la art. 28 din OUG nr. 19/2020. (A se vedea în acest sens și Metodologia de imputare aplicabilă pentru recensământul populației și locuințelor runda 2021 a Comisiei Centrale pentru recensământul populației și al locuințelor -2021). Aceasta cu atât mai mult cu cât la art. 28 alin. (1) din OUG nr. 19/2020 se prevede că ”În cazul în care identificarea se face prin ISU, informațiile la nivel de înregistrare individuală prevăzute la art. 5 alin. (1) trebuie să conțină, obligatoriu, sexul și data nașterii.” Față de datele personale ale cetățenilor României pe care trebuie să le comunice către INS persoanele juridice de la art. 28 din OUG nr. 19/2020, permite identificarea fiecărui cetățean în baza de date unică care se creează la nivelul INS, ca urmare a faptului că identificarea fiecărei înregistrări individuale prin ISU, sex și data nașterii și comunicarea adresei de domiciliu/reședință se pot împerechea în baza de date unică cu locația GSP aferentă adresei de domiciliu/reședință, precum și toate datele personale aferente fiecărei persoane din bazele de date comunicate, conform art. 28 din OUG nr. 19/2020, indiferent că fiecare cetățean va completa sau nu formularul privind recensământul, se va crea o baza de date unică care va conține următoarele informații despre fiecare cetățean român și nu numai, care va conține: nume, prenume, adresa de domiciliu anterioară, unde a avut reședința anterior, cine îi sunt părinții, soțul/soția și copii după CNP, dacă are domiciliul în străinătate sau nu, când a solicitat eliberarea pașaportului cu domiciliul în străinătate, dacă realizează venituri, ce tipuri de venituri realizează, în baza cărui document, dacă este pensionar, ce tip de pensie primește, când a început sa primească pensia, cum încasează pensia, daca beneficiază de asistenta sociala, ce tip de ajutor social, cine incasează ajutorul social, dacă este sau nu somer, daca încasează sau nu indemnizatie de somaj, dacă este în cautarea unui loc de munca, daca este persoana cu dizabilitati, daca are copil cu dizabilitati de cate ori l-a vizitat, de cate ori s-a intalnit cu el intr-un loc neutru, daca este angajat, de când, pe ce functie, pe ce perioada, cu cate ore pe zi, daca i-a fost suspendat contractul, daca a fost detasat, daca are boli profesionale, daca este asigurat, coasigurat sau neasigurat in sistemul public de sanatate, cate evenimente medicale ai avut in ultimele 12 luni , daca este in evidenta Agentiei de plati si interventie pentru Agricultura, care sunt coordonatele GPS (X SI Y) ale adresei de domiciliu si ale adresei unde locuieste, dacă are abonament pentru servicii de telefonie fixă, internet fix, telefonie mobila, internet mobil etc. Astfel, fiecare cetățean este ușor de identificat în această bază de date după adresa de domiciliu/reședință, sex și data nașterii. Toate acestea sunt în contradicție chiar cu prevederile art. 1 lit. b) și k) din OUG nr. 19/2020 potrivit cărora: ”anonimizarea – tehnică de prelucrare aplicată informațiilor și datelor cu caracter personal în vederea eliminării ireversibile a posibilității de identificare a persoanelor vizate”, ” date anonimizate - date care, datorită originii sau modalității specifice de prelucrare, nu pot fi asociate cu o persoană identificată sau identificabilă” Mai mult, potrivit art. 42, 43 și 44 din OUG nr. 19/2020: fiecare cetățean este obligat să furnizeze datele sale personale corecte și complete și să permită recenzarea gospodăriei, locuinței sau clădirii în care se află locuința, cu ocazia recenzării sau autorecenzării; părinții și reprezentanții legali ai copilului minor, persoanele care au în plasament copii și persoanele care se ocupă de întreținerea copilului minor pe perioada cât părinții sunt plecați la muncă în străinătate sunt obligați să efectueze autocenzuarea on-line a acestora sau de a desfășura interviu proxy cu recenzorul pentru a asigura recenzarea minorilor; persoanele prezente într-o gospodărie în momentul vizitei recenzorului sunt obligate să furnizeze datele personale ale persoanelor temporar absente care au reședința obișnuită la aceeași adresă, în cazul în care le cunosc; managerii sau administratorii spațiilor colective de locuit sunt obligați să comunice recenzorului datele personale ale persoanelor care locuiesc în acele spații; managerii de caz desemnați potrivit prevederilor legale pentru copiii beneficiari de măsuri de servicii de tip rezidențial organizate de furnizorii publici de servicii sociale acreditați și de furnizorii privați de servicii sociale acreditați au obligația de a realiza autorecenzarea on-line a acestora sau de a desfășura interviu proxy cu recenzorul pentru a asigura recenzarea minorilor; administratorii clădirilor administrate de persoane juridice sau alte entități fără personalitate juridică care trebuie să furnizeze informații despre spațiile respective; administratorii de bloc în care sunt apartamente neocupate situate în blocuri trebuie să furnizeze informațiile necesare despre aceste apartamente. Nerespectarea obligației de furnizare de date cu caracter personal este sancționată cu amenda prevăzută de art. 54 și 55 din OUG nr. 19/2020. Potrivit art. 26 din OUG nr. 19/2020: ”Prevederile art. 15, 16, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului european și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE nu se aplică pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri statistice la recensământ, deoarece drepturile menționate la aceste articole sunt de natură să facă imposibilă sau să afecteze în mod grav realizarea obiectivelor recensământului.” Se poate observa astfel că normele conținute de OUG nr. 19/2020 afectează dreptul la viață privată. Mai mult, împiedicarea accesului în interiorul complexurilor rezidențiale aflate în proprietate privată, precum și în cele aparținând cultelor religioase a personalului de recensământ în vederea desfășurării tuturor activităților aferente recensământului de către persoanele fizice sau juridice reprezintă faptă contravențională potrivit dispozițiilor art. 54 alin. (1) lit. d) și art. 55 alin. (1) lit f) din OUG nr. 19/2020. Or, potrivit art. 27 din Constituția României – Inviolabilitatea domiciliului: ”(1) Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia. (2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situaţii: a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti; b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane; c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice; d) prevenirea răspândirii unei epidemii. (3) Percheziţia se dispune de judecător şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege. (4) Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul infracţiunilor flagrante.” Efectuarea recensământului nu se regăsește printre excepțiile prevăzute de art. 27 alin. (2) din Constituția României și, drept urmare, prevederile privind obligativitatea permiterii accesului recenzorilor în interiorul complexurilor rezidențiale aflate în proprietate privată afectează dreptul garantat de către art. 27 din Constituția României.”, se arată în preambulul sesizării CASD Sesizarea completă AICI