Curtea de Apel Cluj a dat publicității un rezumat al bilanțului pe anul 2018, în care arată volumul de activitate al celor 22 de instanțe din raza Curții, încărcătura pe judecător, indicii de casare și alte date interesante.

Volumul de activitate al tuturor instanţelor din aria de competenţă a Curţii de Apel Cluj

Urmărind evoluţia parametrilor ce caracterizează volumul de activitate, prin analiza datelor statistice furnizate de către Serviciul formare profesională şi statistică judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, din ultimii trei ani 2016, 2017, 2018, putem constata faptul că, la Curtea de Apel Cluj şi instanţele arondate acesteia, volumul cauzelor de soluţionat, rezultat prin însumarea numărului de dosare intrate în cursul anului cu numărul de dosare rămase nesoluţionate la sfârşitul anului precedent, a fost de 633.373 dosare, ceea ce reprezintă un volum impresionant de dosare pentru cele 22 de instanţe din raza de activitate a curţii, constatându-se un trend crescător.

În anul 2018, instanţele din aria de competenţă a Curţii de Apel Cluj au fost sesizate cu judecarea a 150.626 dosare nou intrate, în uşoară scădere faţă de anul 2017, când numărul dosarelor nou intrate a fost de 159.611 şi în creştere faţă de anul 2016, când numărul acestora a fost de 142.405.

Scăderea cu 8.985 a numărului de dosare nou intrate în anul 2018, în raport cu anul 2017, a fost determinată, în principal, de o scădere semnificativă a numărului acestora la nivelul tribunalelor, unde scăderea a fost cu 10.008 de dosare, în anul 2018 înregistrându-se 29.307 dosare, faţă de 39.315 dosare nou intrate în anul 2017. În urma analizelor datelor statistice, putem concluziona că traseul descendent are drept cauză scăderea numărului de dosare în materie civilă, în special al dosarelor având ca obiect anulare act control taxe şi impozite (cauze privind timbru de mediu) şi modificărilor legislative referitoare la normele de competenţă.

Volumul de activitate al Curţii de Apel Cluj propriu-zise

În cursul anului 2018, pe rolul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, au fost înregistrate 11.115 dosare nou intrate.

Numărul de dosare nou intrate în anul 2018 este în scădere, cu 3.791 de dosare în raport cu anul 2017, când numărul acestora a fost de 14.906 şi în creştere cu 1.674 dosare faţă de anul 2016, când numărul dosarelor nou intrate a fost de 9.441.

Volumul total al cauzelor de soluţionat a fost, în anul 2018, de 14.576 dosare, rezultat prin însumarea numărului de dosare intrate în cursul anului, 11.115 dosare nou intrate, cu numărul de dosare rămase nesoluţionate la sfârşitul anului precedent, 3.461 dosare (stocul de dosare care include şi dosarele suspendate).

Se constată o tendinţă descrescătoare a volumului de activitate, în raport cu anul 2017, când au fost înregistrate 14.906 dosare noi, la care s-a adăugat un stoc de 2.229 dosare din anul anterior, volumul total al cauzelor de soluţionat ajungând la 17.135 dosare.

Din totalul de 14.576 cauze de soluţionat, au fost soluţionate 12.369 cauze, în anul 2018, numărul acestora fiind uşor mai mic decât acela al cauzelor soluţionate în anul 2017, când au fost soluţionate 13.674 dosare şi mai mare în raport cu anul 2016, când au fost soluţionate 10.679 dosare.

Stocul de dosare era de 2.207 la sfârşitul anului 2018, cu 1.254 mai puţine dosare decât în anul 2017, an care s-a încheiat cu un stoc de 3.461 dosare nesoluţionate şi cu 22 mai puţine dosare decât în anul 2016, care s-a încheiat cu un stoc de 2.229 dosare.

Analiza volumului de activitate al secţiilor Curţii de Apel Cluj

În anul de referinţă 2018, din totalul dosarelor nou intrate, 11.115, o pondere semnificativă o reprezintă dosarele înregistrate pe rolul Secţiei a III-a de contencios administrativ şi fiscal, respectiv 3.729 dosare, urmată de Secţia penală cu un număr de 2.462 dosare în anul 2018, Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, cu 2.023 dosare în anul 2018, Secţia I civilă, cu un număr de 1.572 dosare nou înregistrate în anul 2018 şi Secţia a II-a civilă, cu 1.329 dosare nou intrate.

Într-o analiză comparativă, în anul 2017, situaţia dosarelor nou intrate pe rolul secţiilor Curţii de Apel Cluj era aproape similară, cele mai multe dosare nou intrate fiind înregistrate pe rolul Secţiei a III-a de contencios administrativ şi fiscal (8.282 dosare), urmată de Secţia penală (2.652 dosare), Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale (1.872 dosare), Secţia a II-a civilă (1.130 dosare ) şi Secţia I civilă (970 dosare).

Pe materii şi stadii procesuale, ponderea cea mai însemnată a dosarelor nou intrate a revenit recursurilor înregistrate pe rolul Secţiei a III–a de contencios administrativ şi fiscal, 3.307 dosare (din care 1.601 dosare au avut ca obiect anulare act control taxe şi impozite), urmate de apelurile Secţiei a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale (1.964 dosare), apelurile Secţiei penale şi de minori(1.622 dosare) şi apelurile aflate pe rolul Secţiei a II-a civilă (699 dosare).

În ceea ce priveşte dosarele soluţionate, din totalul de 12.369 dosare, cele mai multe se regăsesc în cadrul Secţiei a III–a de contencios administrativ şi fiscal, 5.215 dosare, urmată de Secţia penală şi de minori, 2.634 dosare, Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, 1.951 dosare, Secţia a I-a civilă, care a soluţionat un număr de 1.456 dosare şi Secţia II civilă, cu 1.113 dosare.

Din totalul de 5.215 dosare soluţionate de către Secţia a III–a de contencios administrativ şi fiscal, 3.008 de dosare au avut ca obiect anulare act control taxe şi impozite, la soluţionarea lor participând şi judecători de la alte secţii după cum urmează: judecătorii Secţia I civilă au soluţionat 362 dosare, judecătorii Secţiei a II-a civilă au soluţionat 668 dosare şi judecătorii de la Secţia a IV- a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale au soluţionat 751 dosare.

Judecătorii Secţiei a III–a de contencios administrativ şi fiscal au soluţionat astfel un număr de 3.434 dosare, din care 986 dosare au avut ca obiect anulare act control taxe şi impozite.

Cu referire la stocul de dosare rămase nesoluţionate la sfârşitul anului 2018, cele 2.207 dosare sunt distribuite astfel: Secţiei a III–a de contencios administrativ şi fiscal 607 dosare; 467 dosare la Secţia a IV- a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale; 466 dosare la Secţia a II-a civilă, 357 dosare la Secţia penală şi de minori şi 310 dosare la Secţia I civilă.

Constatăm, astfel, o creştere a dosarelor aflate în stoc pentru Secţia I civilă, unde stocul de 310 dosare este mai mare cu 116 dosare faţă de 194 dosare aflate în stoc la sfârşitul anului 2017, la fel şi în cazul Secţiei a II-a

civilă, unde stocul la finalul anului 2018 a fost de 466 dosare, mai mare faţă de cel al anului 2017, de 250 dosare, spre deosebire de Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, unde stocul de 607 dosare este mai mic cu 1.486 dosare, faţă de 2093 dosare aflate în stoc la sfârşitul anului 2017, urmare a scăderii numărului dosarelor nou intrate, 3.728 dosare (din care 1.601 dosare au avut ca obiect anulare act control taxe şi impozite), faţă de 8.280 dosare nou intrate în anul 2017.

Analizând stocul de dosare al Secţiei penale şi de minori, 357 dosare la sfârşitul anului 2018, constatăm o scădere a acestuia faţă de anul 2017, când a fost înregistrat un stoc de 529 dosare.

În ceea ce priveşte stocul Secţiei a IV- a civilă, acesta este mai mare în anul de referinţă, 467 dosare, faţă de cel al anului 2017, când acesta era de 395 dosare, creştere care se explică prin numărul de cauze nou intrate mult mai mare în anul 2018, 2.023 dosare, faţă de un număr de 1.872 dosare nou intrate în anul 2017.

Încărcătura pe judecător

În anul 2018, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj, precum şi aceia de la instanţele din circumscripţia acesteia, au avut de soluţionat, în medie, 886 dosare (faţă de 800 dosare în anul 2016 şi 879 dosare în anul 2017), în raport cu prezenţa efectivă a judecătorilor în instanţă (Anexa 1).

Analiza rapoartelor statistice întocmite pe categorii de instanţe revelă faptul că la nivelul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, media cauzelor de soluţionat pe judecător a fost de 608 dosare, la tribunale de 674 dosare, iar la judecătorii de 1.177 dosare (Anexa 1), încărcătură calculată la tribunalele şi judecătoriile din raza curţii.

Media de 608 cauze/judecător plasează Curtea de Apel Cluj, comparativ cu celelalte curţi de apel, pe locul 9 în categoria curţilor de apel din ţară (Anexa 2) la încărcătura pe judecător, în ordine descrescătoare, această medie rămânând, totuşi, cu 21 cauze mai mare decât media naţională care este de 587 de dosare/judecător, la curţile de apel.

Prin această încărcătură medie, 608 cauze/judecător, Curtea de Apel Cluj se situează între Curtea de Apel Oradea, care are o încărcătură

medie/judecător de 639 dosare şi Curtea de Apel Iaşi, care are o încărcătură medie/judecător de 618 dosare. Curtea de Apel Timişoara, cu o schemă relativ apropiată Curţii de Apel Cluj, 62 de posturi, şi un volum total de activitate de 11.586 dosare (9.691 dosare nou intrate), are o încărcătură pe judecător de 441 dosare, cu 167 de cauze/judecător mai puţine.

În cazul tribunalelor, peste media de 674 cauze de soluţionat pe judecător (Anexa 1), calculată pentru tribunalele din raza curţii s-au situat Tribunalul Specializat Cluj (1.004 cauze) şi Tribunalul Cluj (710 cauze), iar sub această medie, Tribunalul Maramureş (657 cauze), Tribunalul Bistriţa-Năsăud (580 cauze) şi Tribunalul Sălaj (446 cauze).

La judecătorii, se disting valori peste media de 1.177 cauze de soluţionat, calculată pentru judecătoriile din raza curţii, următoarele: Jibou (1.656 cauze), Năsăud (1.652 cauze), Baia-Mare (1.588 cauze), Beclean (1.584 cauze), Şimleu Silvaniei (1.356 cauze), Sighetu Marmaţiei (1.317 cauze), Vişeu de Sus (1.281 cauze), Bistriţa (1.262 cauze), iar sub medie sunt Judecătoriile Cluj-Napoca (1.145 cauze), Turda (1.086 cauze), Huedin (1.047 cauze), Gherla (967 cauze), Târgu Lăpuş (802 cauze), Zalău (750 cauze), Dej (702 cauze) şi Dragomireşti (662 cauze).

În ceea ce priveşte numărul mediu al cauzelor soluţionate pe judecător, calculat în raport cu numărul efectiv de judecători prezenţi în instanţă, valorile realizate în anul 2018 variază în funcţie de competenţa materială a instanţelor, de compunerea completelor de judecată şi de gradul de ocupare a posturilor de judecători.

În anul 2018, judecătorii din aria Curţii de Apel Cluj au soluţionat, în medie, 646 dosare, faţă de 586 dosare în anul 2016 şi 627 dosare în anul 2017, pe categorii de instanţe, acest indicator prezentându-se astfel: 844 cauze soluţionate/judecător la judecătorii, 467 cauze soluţionate/judecător la tribunale, 523 cauze soluţionate/judecător la Curtea de Apel Cluj.

La nivelul tribunalelor, volumul mediu de cauze soluţionate pe judecător a atins următoarele valori: Tribunalul Cluj,520 dosare, Tribunalul Specializat Cluj 603 dosare , Tribunalul Sălaj 363 dosare, Tribunalul Maramureş 436 dosare şi Tribunalul Bistriţa-Năsăud 396 dosare.

În ceea ce priveşte judecătoriile, media de 844 dosare soluţionate pe judecător a fost depăşită la nivelul următoarelor judecătorii: Năsăud (1.166 cauze), Jibou (1.081 cauze), Baia Mare (1080 cauze), Beclean (1.066 cauze), Sighetu Marmaţiei (1.025 cauze), Vişeu de Sus (966 cauze), Bistriţa (963 cauze), la polul opus găsindu-se judecătoriile Şimleu Silvaniei (843 cauze), Huedin (825 cauze), Turda (819 cauze), Gherla (780 cauze), Cluj-Napoca (775 cauze), Dej (583 cauze), Zalău (568 cauze) şi Dragomireşti (464 cauze).

Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport cu dosarele nou intrate

În perioada de referinţă, instanţa a înregistrat un număr de 11.115 dosare nou intrate şi un număr de 12.369 dosare soluţionate, încadrându- se, la acest indicator, în gradul “foarte eficient”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători, cu modificările aduse prin Hotărârile nr.149/2015 şi nr.625/2015.

Situaţia pe secţii în anul de referinţă este următoarea: Secţia I civilă şi Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale se încadrează, la acest indicator, în gradul “satisfăcător”; Secţia a II-a civilă în gradul “ineficient”; Secţia penală şi Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal se încadrează, la acest indicator, în gradul “foarte eficient”.

Pentru identificarea cauzelor care au stat la încadrarea Secţiei a II-a civilă la calificativul “ineficient”, pentru anul 2018, s-a trecut la analiza indicatorului rata de soluţionare.

Pe rolul secţiei, s-a înregistrat, în perioada de referinţă, un număr de 1.329 dosare nou intrate şi au fost soluţionate un număr de 1.113 dosare, activitatea încadrându-se, la acest indicator, în gradul “ineficient“, cu un procent de 83,7%, potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători.

Potrivit datelor furnizate de aplicaţia STATIS, în anul 2018 activitatea Secţiei I civilă se încadrează din punct de vedere al situaţiei statistice la indicatorul rata de soluţionare a dosarelor, în gradul de performanţă „satisfăcător”.

În cursul anului 2018, pe rolul Secţiei I civile au fost înregistrate 1.572 dosare, stocul iniţial fiind de 194 de dosare, din care au fost soluţionate 1.456, adică un procent de 92,6% din dosarele nou intrate, situându-se astfel la nivelul „satisfăcător”.

Se observă faptul că, în anul 2018, s-a înregistrat un număr de 437 dosare cu stadiul procesual recurs, faţă de 208 dosare în anul 2017, ceea ce reprezintă o creştere a volumului de activitate cu 210 %. Din acestea, 63 dosare, reprezentând un procent de 14,42% din dosarele nou intrare, au fost suspendate până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, fapt care a condus la scăderea numărului de dosare soluţionate, în perioada de referinţă.

Activitatea Secţiei a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale se încadrează din punct de vedere a situaţiei statistice la indicatorul rata de soluţionare a dosarelor, în gradul „satisfăcător”.

În perioada de referinţă pe rolul acestei secţii s-a înregistrat un număr de 2.023 dosare, iar numărul dosarelor soluţionate este de doar 1.951 dosare, reprezentând 96,4% din totalul dosarelor de soluţionat. Astfel, indicatorul de eficienţă rata de soluţionare s-a situat la nivelul satisfăcător.

Având în vedere că majoritatea cauzelor ce revin în competenţa de soluţionare a secţiei privesc stadiul procesual al apelului, durata medie de 3,5 luni constituie o durată optimă de soluţionare a cauzelor, reprezentând intervalul de timp de la înregistrarea cauzei la instanţă până la momentul închiderii în ECRIS a hotărârii finale

În ceea ce priveşte stocul iniţial de dosare la data de 01.01.2018, se constată că acesta a fost unul redus, de numai 395 dosare, reprezentând 19,5% din totalul dosarelor noi intrate în perioada de referinţă, astfel că şi numărul dosarelor, care ar fi putut fi soluţionate pe parcursul anului 2018, este proporţional cu cel din stocul iniţial.

Ponderea dosarelor închise într-un an

În perioada de referinţă, din totalul de 12.369 dosare soluţionate un număr de 12.259 dosare au fost soluţionate în termen de maxim un an de la înregistrare, reprezentând un procent de 99,1%.

În consecinţă, la indicatorul evocat, instanţa s-a încadrat în gradul “foarte eficient”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători, cu modificările ulterioare.

Ponderea atacabilităţii la Curtea de Apel Cluj

Din totalul de 12.369 hotărâri pronunţate, în anul 2018, de către judecătorii din cadrul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, au fost atacate 548 hotărâri, rezultând o pondere a atacabilităţii de 4,43%, aproape identică cu aceea înregistrată în anul precedent, respectiv 4,49% (Anexa 5).

Valori mai mari ale ponderii atacabilităţii s-au înregistrat la nivelul Secţiei I civilă, în procent de 7,34% , Secţiei a II-a civilă, în procent de 6,82%, Secţiei a III-a contencios administrativ şi fiscal, în procent de 5,17%, şi Secţiei penale şi de minori, în procent de 3,07%.

Valoarea crescută a acestui indicator la toate secţiile este determinată, în special, de creşterea a volumului mare de dosare soluţionate în primă instanţă, părţile şi inculpaţii uzând de toate căile de atac legale: apeluri, contestaţii împotriva măsurilor preventive, recursuri, recursuri în casaţie.

Indicii de casare a hotărârilor judecătoreşti la Curtea de Apel Cluj

La Curtea de Apel Cluj, din cele 548 hotărâri atacate, au fost anulate ori casate în căile de atac, exercitate la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, 36 de hotărâri, ceea ce reprezintă un indice de casare de 0,29%.

La nivelul Secţiei I civilă din cadrul Curţii de Apel Cluj, în anul 2018, au fost pronunţate 1.456 de hotărâri, din care au fost atacate 107 de hotărâri. Au fost anulate sau casate în căile de atac patru hotărâri, rezultând un indice de casare de 0,27%.

În anul 2018, la nivelul Secţiei a II-a civilă din cele 1.113 hotărâri pronunţate au fost atacate doar 76 de hotărâri. Numărul hotărârilor desfiinţate sau schimbate în căile de atac, în anul 2018, este de trei, ceea ce indica un indice de casare de 0,26%.

În anul 2018, la nivelul Secţiei a III-a contencios administrativ şi fiscal, din cele 5.215 hotărâri pronunţate, au fost atacate 270 hotărâri.

Numărul hotărârilor desfiinţate sau schimbate în căile de atac, în anul 2018, este de 24, ceea ce indica un indice de casare de 0,46%.

În anul 2018, la nivelul Secţiei a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, din cele 1.951 hotărâri pronunţate fiind atacate doar 14 hotărâri. Nu au fost desfiinţate sau modificate hotărâri în căile de atac, deciziile pronunţate dobândind caracter definitiv, la nivelul instanţei de apel.

La nivelul Secţiei penale, au fost pronunţate în anul de referinţă, 2.634 hotărâri, dintre care au fost atacate 81. Un număr de cinci hotărâri au fost casate în căile de atac, astfel încât indicele de casare a fost de 0,18 %.

INDICII DE DESFIINŢARE A HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI

Indicele de modificare/desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti reprezintă ponderea apelurilor sau recursurilor admise de către instanţele de control judiciar, respectiv de Curte şi tribunalele arondate, din totalul cauzelor finalizate în calea de atac.

La nivelul Curţii de Apel Cluj (Anexa 6), indicele de modificare/desfiinţare a hotărârilor atacate cu apel la Curte a fost de 35,02%. Acesta este rezultat din împărţirea numărului de apeluri admise, 1.599 (1.433 cauze au fost modificate prin apelul admis şi 166 de cauze au fost trimise spre rejudecare) la numărul de apeluri soluţionate, de 4.565.

Indicele de casare a hotărârilor atacate cu recurs la Curte a fost de 10,39%. Acesta este rezultat din împărţirea numărului de recursuri admise, 623 (425 cauze au fost modificate prin recursul admis, în 43 cauze s-a menţinut hotărârea primei instanţe şi 155 de cauze au fost trimise spre rejudecare) la numărul de recursuri soluţionate, de 5.991.

La nivelul tribunalelor (Anexa 7), indicele de modificare/desfiinţare a hotărârilor atacate cu apel la tribunal, a fost de 23,61%. Acesta este rezultat din împărţirea numărului de apeluri admise, 3.113 (2.960 cauze au fost modificate prin recursul admis şi 153 de cauze au fost trimise spre rejudecare) la numărul de apeluri soluţionate, 13.180.

Indicele de casare a hotărârilor recurate la tribunale a fost de 18,04%. Acesta este rezultat din împărţirea numărului de recursuri admise,

405 (325 cauze au fost modificate prin recursul admis, şi 80 de cauze au fost trimise spre rejudecare), la numărul de recursuri soluţionate, de 2.278.

DATE STATISTICE REFERITOARE LA RESURSELE UMANE LA NIVELUL INSTANŢEI

Potrivit statelor de funcţii şi de personal, actualizate la nivelul anului 2018, pentru instanţele din raza Curţii de Apel Cluj sunt prevăzute în schema aprobată un număr total de 1.112 posturi, evoluţia, repartizarea şi structura pe grade de jurisdicţie şi categorii de personal prezentându-se astfel:

− 355 posturi de judecător, cu 1 post mai puţin faţă de anul 2017 şi cu 1 post de judecător mai mult decât în anul 2016, dintre care: 63 de posturi pentru aparatul propriu al Curţii de Apel Cluj, 120 posturi alocate celor cinci tribunale şi 172 posturi la cele 16 judecătorii;

– 571 de posturi aferente personalului auxiliar de specialitate repartizat pe grade de jurisdicţie astfel: la aparatul propriu al Curţii de Apel Cluj un număr total de 66 posturi, la tribunale un număr total de 180 posturi, iar la judecătoriile arondate un număr total de 325 posturi;

– 80 posturi de personal conex, respectiv: agenţi procedurali 21 posturi, 35 posturi de aprozi şi 24 posturi de şoferi;

– 26 posturi sunt alocate specialiştilor IT; – 12 posturi de asistenţi judiciari;

– 45 posturi de funcţionari publici;

– 23 posturi de personal contractual.

Un obiectiv prioritar şi de importanţă majoră avut în vedere în permanenţă, în exercitarea atribuţiilor manageriale a fost acela al ocupării în procent cât mai mare a schemei de personal, atât în ceea ce priveşte posturile de judecător, cât şi cele aferente personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, personalului conex, funcţionarilor publici şi, nu în ultimul rând, personalului contractual.

Astfel, în data de 31 decembrie 2018, în statul de funcţii al Curţii de Apel Cluj erau evidenţiate ca fiind vacante 30 de posturi dintre care: 29 posturi de judecători şi 1 post de specialist IT.

Dintre cele 29 de posturi vacante de judecător, doar 1 post se va ocupa în perioada imediat următoare, deoarece în şedinţa Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 22 ianuarie 2019 s-a admis şi transferul unui judecător de la Curtea de Apel Alba Iulia la Curtea de Apel Cluj, începând cu data de 15 februarie 2019.

Dat fiind faptul că, în cursul anului 2018, un număr semnificativ de judecători au avut activitatea suspendată, în principal aceştia beneficiind, la cerere, de concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani, per ansamblu fiind vorba de un număr mediu de 24 de judecători, conducerea Curţii de Apel Cluj a efectuat demersurile necesare la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru alocarea de judecători din fondul de rezervă, în temeiul art. 134^1 din Legea 304/2004, republicată.

Referitor la celelalte posturi prevăzute în statele de funcţii ale Curţii de Apel Cluj şi ale tuturor instanţelor arondate, care fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate, personal conex, funcţionari publici şi personal contractual, evidenţiem faptul că acestea la sfârşitul anului 2018, prezentau un grad optim de ocupare de 99,87%. Menţionăm faptul că, în cursul anului 2018, la nivelul Curţii de Apel Cluj a fost organizate un număr total de 17 concursuri şi examene, după caz, atât pentru recrutarea cât şi pentru promovarea personalului auxiliar de specialitate.

Pentru ocuparea posturilor vacante de grefier, conducerea Curţii de Apel Cluj a decis ca acestea să fie puse la dispoziţia Şcolii Naţionale de Grefieri, astfel încât au fost ocupate, prin repartiţie, de cinci absolvenţi ai promoţiei din decembrie 2018, la nivelul următoarelor instanţe: Tribunalul Bistriţa – Năsăud, Judecătoria Năsăud, Tribunalul Maramureş, Judecătoria Cluj-Napoca şi Tribunalul Specializat Cluj.

De asemenea, la nivelul Ministerului Justiţiei, se află în derulare procedura de transformare a unui post vacant de specialist IT la Tribunalul Cluj, în post de grefier cu studii superioare juridice – gradul II, procedură care a fost iniţiată de către conducerea Tribunalului Cluj.

În raport cu datele statistice înregistrate în anul 2016, precum şi în anul 2017, respectiv 1.063 posturi ocupate în 2016 şi 1.090 posturi ocupate în 2017, numărul posturilor ocupate, acela de 1.082, reprezintă un procent de 97% din totalul posturilor aprobate pentru toate instanţe Curţii de Apel Cluj, până în prezent.

Într-o analiză comparativă a posturilor alocate judecătorilor în schema Curţii de Apel Cluj, se observă că acestea sunt ocupate în prezent de 326 judecători, cu 1 mai mult în raport cu anul 2016 şi cu 9 mai puţini faţă de anul 2017, celelalte categorii de personal menţinându-se la acelaşi nivel şi grad de ocupare.

INFRASTRUCTURA INFORMATICĂ

Unul dintre obiectivele importante ale Curţii de Apel Cluj a fost, în ultimii ani, reprezentat de crearea, implementarea şi îmbunătăţirea unor aplicaţii informatice care să permită publicului un acces cât mai facil la documentele aflate la dosar şi la informaţii de interes pentru cei care aparţin mediului judiciar sau intră în contact cu acesta.

Aplicaţia Info Hotărâri a avut, de la data lansării, 27.02.2014, un număr de 620.998 documente selectate şi vizualizate. În momentul de faţă, au fost anonimizate şi încărcate în aplicaţie hotărârile de la Curtea de Apel Cluj şi de la toate tribunalele din raza curţii, pronunţate în anii 2011- 2016, hotărârile din anul 2017 de la Curtea de Apel Cluj şi este aproape finalizată anonimizarea hotărârilor din anii 2016 şi 2017, la tribunale.

Prin Registratura WEB (depunere de documente la dosarele existente şi de acţiuni noi documente semnate în prealabil cu semnătură electronică) – aplicaţie dată în folosinţă în data de 25.02.2014, s-au depus 36 de cereri noi şi 86 de documente la dosarele existente. Această facilitate nu este una frecvent utilizată întrucât, se preferă procedura trimiterii de documente la dosar pe adresele de e-mail ale instanţelor, astfel părţile nefiind obligate să deţină o semnătură electronică validă.

S-a continuat proiectul Completarea dosarului electronic din sistemul ECRIS, implementat în anul 2017, cu hotărârile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din dosarele care se întorc în arhiva curţii şi crearea, astfel, a unei arhive electronice complete a dosarului şi anume, scanarea hotărârilor sau hotărârile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în fiecare dosar care se întoarce de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, spre arhivare la Curtea de Apel Cluj.

Comments

comentarii