Asociație de procurori: ”Executivul nu a fost în măsură să ofere niciun fel de explicații clare sau date concrete”

”În data de 18.08.2025 reprezentanții AMASP, alături de alte organizații profesionale ale magistraților, au participat la o întâlnire cu Prim-ministrul României, având ca temă discuția propunerii de modificare a dispozițiilor legale privind pensionarea magistraților.

Asociația noastră subliniază faptul că această inițiativă de dialog a aparținut exclusiv asociațiilor profesionale ale magistraților, fiind rezultatul preocupării constante a acestora de a asigura stabilitatea, predictibilitatea și sustenabilitatea statutului magistratului, precum și buna funcționare a sistemului judiciar. Scopul demersului nostru a fost acela de a avea un dialog constructiv și tehnic cu puterea executivă, în vederea identificării unor soluții echilibrate, cu respectarea principiilor statului de drept și a independenței justiției.

Cu regret constatăm că executivul nu a dat curs niciunui argument de fond prezentat de reprezentanții magistraților în cadrul întâlnirii. Deși s-a invocat inițial, ca motiv al modificării, impactul bugetar al schemei actuale de pensionare, executivul nu a fost în măsură să ofere niciun fel de explicații clare sau date concrete privind influența noii modificări asupra deficitului bugetar. Mai mult, informațiile prezentate de Guvern ridică semne serioase de întrebare privind acuratețea și fundamentarea lor tehnică.

În mod deosebit, Prim-ministrul nu a putut oferi o explicație clară cu privire la motivul pentru care modificarea aceleiași legi în anul 2023 — modificare susținută atunci de executiv și adoptată în urma unui consens cu sistemul judiciar și organizațiile internaționale — este considerată acum greșită. Atunci, toate părțile au agreat necesitatea etapizării creșterii vârstei de pensionare și stabilizarea cuantumului pensiei, în acord cu nevoile sistemului judiciar și cu principiile sustenabilității. Premierul nu a putut indica niciun element obiectiv și cuantificabil care să fi intervenit în perioada scurtă de timp scursă de la acea decizie și care să justifice schimbarea de poziție.

Totodată, Prim-ministrul a exprimat în mod deschis că este conștient de consecințele pe termen mediu și lung ale unei astfel de modificări legislative, în ceea ce privește schema de personal, atractivitatea profesiei și dezechilibrele interne ale sistemului judiciar, precizând că își asumă în mod direct aceste costuri.

În cadrul întâlnirii, Prim-ministrului i s-a comunicat clar faptul că măsurile care destabilizează sistemul judiciar, impuse de pe o poziție de forță și nu printr-un dialog real, de respect reciproc, între două dintre puterile statului – cea executivă și cea judecătorească – sunt profund nocive și, în final, se răsfrâng asupra cetățenilor, beneficiarii finali ai actului de justiție. Aceștia vor fi confruntați cu un sistem de justiție lipsit de profesioniști, cu un deficit de personal și fără resurse suficiente, exact într-un moment în care austeritatea economică și contextul social pot conduce în mod natural la o creștere a infracționalității și a numărului de litigii.

AMASP își exprimă profunda îngrijorare față de lipsa de disponibilitate reală a puterii executive de a asculta și înțelege raționamentele tehnice prezentate de profesioniștii sistemului judiciar, reprezentanți ai puterii judecătorești, precum și față de maniera opacă și unilaterală în care este promovată o schimbare cu impact sistemic major.

Reiterăm disponibilitatea noastră pentru un dialog autentic, fundamentat pe argumente și date reale, și solicităm ferm respectarea principiilor constituționale care garantează independența magistraților și protecția statutului acestora.

În încheiere, dorim să atragem atenția asupra unei probleme reale și acute cu care se confruntă sistemul judiciar în ansamblu: instabilitatea legislativă. Schimbarea frecventă, contradictorie și lipsită de coerență a reglementărilor, în special în domenii esențiale precum statutul magistraților, nu face decât să genereze insecuritate și dezechilibru. Acest fenomen afectează nu doar organizarea și funcționarea sistemului juridic, ci mai ales pe justițiabilul de bună-credință – cetățeanul care apelează la justiție în căutarea dreptății. Într-un climat de incertitudine normativă, încrederea în actul de justiție se erodează, iar capacitatea sistemului de a răspunde prompt, eficient și profesionist este grav compromisă.”