Achitarea unei societăți mari din Cluj într-un dosar penal privind un accident de muncă

O societate mare din Cluj-Napoca, care execută lucrări de infrastructură și canalizare, a fost achitată în dosarul penal privind neluarea măsurilor de securitate în muncă după ce instanța de contencios a anulat procesul-verbal întocmit de Inspectoratul Teritorial de Muncă cu ocazia incidentului în discuție.

Prin actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă că, în contextul desfăşurării lucrărilor de excavaţii necesare pentru instalarea unei staţii de pompare într-un sat din judeţul Cluj în luna decembrie 2015, unul din malurile săpăturii realizate în vederea introducerii staţiei s-ar fi surpat iar un membru al echipei de muncitori prezente la faţa locului ar fi fost suprins de pământul surpat, fiindu-i imobilizat piciorul stâng. În urma evenimentului, persoana vătămată ar fi suferit politraumatisme ce ar fi culminat cu invaliditatea sa parţială.

În primă instanță, societatea a fost condamnată la amendă penală de 36.000 lei, iar un inginer la amendă penală de 2.700 lei. Persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă.

La Curtea de Apel Cluj s-a schimbat situația privind societatea. Recent. Curtea a admis apelul firmei inculpate împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca, pe care ”o desfiinseaza sub aspectul laturii penale a cauzei, in raport de inculpata apelanta si rejudecand: In baza art.396 alin.6 rap. la art. 16 alin.1 lit.b teza I C.pr.pen. achita pe inculpata SC A… Cluj S.A., sub aspectul infractiunii de infractiunii de neluare a masurilor legale de sanatate si securitate in munca”. Inginerul a rămas cu condamnarea.

Avocații societății, Radu Chiriţă şi Florin Mircea de la SCA Chiriță și Asociații, au explicat într-un articol de specialitate pe site-ul casei de avocatură cum s-a ajuns la achitare.

”Înainte ca instanţa de control judiciar să pronunţe soluţia finală în cauză, a fost soluţionată definitiv procedura judiciară desfăşurată în paralel în faţa instanţei de contencios administrativ prin care societatea inculpată a contestat, printre altele, procesul-verbal revizuit al ITM (emis ulterior trimiterii în judecată în dosarul penal) în legătură cu acelaşi accident de muncă ce ar fi avut loc decembrie 2015, sub aspectul lipsei de fundament a concluziei de reţinere a culpei societăţii în producerea evenimentului, solicitând anularea procesului-verbal şi pentru acest motiv. Precum organele de urmărire penală, inspectorii ITM au decis că societatea ar fi culpabilă pe motiv că nu ar fi fost adoptate soluţii corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi organizatoric, conform prevederilor legale privind SSM a lucrătorilor, respectiv asigurarea unui sistem de protecţii colective împotriva prăbuşirii sau surpării malurilor, adaptate la situaţia din teren şi asigurarea unei supravegheri şi control specializat al lucrărilor ţinând cont de situaţia infiltraţiilor mari de apă din ziua producerii evenimentului, astfel că ar fi fost încălcate planurile SSM şi normativele în domeniu.

Asupra criticilor de netemeinicie aduse concluziilor procesului-verbal revizuit al ITM, Curtea de Apel Cluj, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în calitate de instanţă de control judiciar, le-a admis şi a stabilit definitiv că persoanele responsabile de producerea accidentului de muncă sunt exclusiv societatea de proiectare, maistrul de lucrări, dar şi persoana vătămată prin modul în care au acţionat, arătând în cazul fiecăruia în ce a constat nesocotirea dispoziţiilor legale privind SSM, în vreme ce societatea executantă a lucrărilor şi-a îndeplinit îndatoririle impuse de lege, luând toate măsurile necesare pentru executarea lucrărilor cu respectarea normativelor în domeniu (a luat măsurile necesare pentru asigurarea activităţilor de prevenire şi protecţie, a elaborat instrucţiuni SSM proprii pentru activitatea de săpături, a realizat evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi a întocmit planul în acest sens, a asigurat întocmirea fişelor de post, unde sunt stabilite atribuţiile şi responsabilităţile ce revin în materie de SSM, a asigurat instruirea personalului conform tematicii de instruire, a numit coordonatorul de proiect etc.), aşa încât nu se poate reţine culpa acesteia în producerea evenimentului. Pentru acest motiv şi pentru altele a fost anulat în întregime procesul-verbal contestat.

Revenind la cauza de interes, instanţa de apel a examinat, cu prioritate faţă de motivele de apel invocate de societatea inculpată, efectele deciziei instanţei de contencios administrativ asupra modului de soluţionare a dosarului penal prin raportare la cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârea Lungu şi alţii împotriva României din 21 octombrie 2014 (potenţiala violare a art. 6 par. 1 din Convenţie privind dreptul la un proces echitabil în măsura în care este repusă în discuţie o soluţie adoptată într-un litigiu printr-o hotărâre judecătorească definitivă în cadrul unei alte proceduri judiciare, afectând dreptul de acces la o instanţă şi principiul securităţii juridice), precum şi la chestiunea prealabilă în procesul penal reglementată de art. 52 alin. 3 Cod procedură penală interpretată în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 102/2021 (în ipoteza în care, până la data soluţionării cauzei penale, chestiunile prealabile au fost definitiv soluţionate de către o altă instanţă, regula aplicabilă este că instanţa penală este ţinută de soluţia respectivei instanţe, în caz contrar se pune problema eventualei încălcări a principiului autorităţii de lucru judecat a hotărârilor civile definitive de către instanţa penală şi, prin urmare, problema încălcării principiului securităţii raporturilor juridice; în categoria chestiunilor prealabile care privesc existenţa infracţiunii se încadrează orice împrejurare de fapt sau de drept care priveşte aplicabilitatea normei de incriminare şi, astfel, care contribuie la soluţionarea fondului cauzei penale). În continuare, prin considerente s-a reţinut că, în speţă, stabilirea comiterii cu vinovăţie a infracţiunii implică în mod necesar aprecierea legată de (ne)luarea măsurilor necesare în vederea înlăturării pericolului de producere a unui accident de muncă, iar în caz afirmativ dacă acestea au fost efective şi corespunzătoare. Or, aceste aspecte au fost tranşate în mod defintiv de altă instanţă a cărei hotărâre are autoritate de lucru judecat în vederea asigurării securităţii raporturilor juridice şi respectării dreptului la un proces echitabil, conform celor de mai sus.

În consecinţă, instanţa de control judiciar a admis apelul societăţii inculpate şi, rejudecând pe fond cauza, a dispus achitarea acesteia pe motiv că fapta imputată nu constituie infracţiunea de neluare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, incriminată de art. 349 alin. 1 Cod penal.”, au arătat avocații.

 

Comments

comentarii