Un judecător sancționat îl acuză pe ministrul Justiției că transmite public „indicații” înaintea judecării recursului său

Judecătorul Costin Andrei Stancu, sancționat recent, susține că declarațiile făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, într-o emisiune TV reprezintă o implicare a politicului în dosarul fostului ministru Daniel Chițoiu și în cauza disciplinară care îl privește. Magistratul afirmă că ministrul s-a pronunțat asupra problemei de drept pe care ÎCCJ urmează să o analizeze în recursul său: dacă, la individualizarea pedepsei, poate fi avută în vedere și conduita avocaților inculpatului.

”Seara trecută, prezent la o televiziune, Ministrul Justiţiei a făcut dovada implicării politicului în cauza fostului ministru Daniel Chiţoiu şi în cauza disciplinară ce mă priveşte.

Astfel, acesta a declarat: „Dacă ne uităm în hotărârea respectivă, eu am înțeles că reproșul care se făcea acolo era că la individualizarea pedepsei s-a avut în vedere faptul că apărătorii părților au avut o anumită conduită. Ori, din punctul meu de vedere, un judecător valorizează, când pronunță o soluție, elementele cauzei, nu poziția personală a avocatului, pentru că nu poți să folosești împotriva unei persoane modul în care se comportă avocatul său. Dacă ai o problemă cu avocatul și se comportă nepotrivit, îl amendezi, îl sancționezi potrivit normelor procesuale, dar nu individualizezi o pedeapsă decât în raport de circumstanțele persoanei pe care o judeci, și nu a avocatului.”

Exact asupra acestei probleme de drept trebuie să se pronunţe ICCJ.

Ce soluţie să mai pronunţe ICCJ în recursul formulat de mine, din moment ce ministrul justiţiei, membru al unui partid politic, transmite public indicaţii şi stabileşte care este soluţia ce se impune.

Problema de drept este foarte simplă, dispoziţiile art. 74 alin. 1 din Codul Penal enumeră criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar la lit. f se menţionează: ”conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal.”

Interpretarea realizată în cauză este foarte simplă şi de tradiţie în dreptul românesc.

Contractul dintre avocat şi client este un contract de mandat, iar mandatarul (avocatul) acţionează în numele şi in interesul mandatarului, clientului în cazul de faţă.

În cauză domnului Chiţoiu, judecătorul primei instanţei a menţionat în mod expres în hotărâre la pagina 20: „Instanța, prin comportamentul procesual al inculpatului, are în vedere și comportamentul apărătorilor aleși/apărător ales, deoarece avocații, în procesul penal, nu fac decât să reprezinte interesul clientului”.

Noi în apel am aprobat această interpretare a primei instanţei, iar procurorii au formulat apel solicitând majorarea pedepsei şi invocând această interpretare, de asemenea avocatul părţii civile a invocat aceeaşi interpretare.

Avocaţii inculpatului nu au considerat greşită interpretarea primei instanţe şi nu au formulat apel sub acest aspect.

Dacă parcurgem motivarea CSM, observăm că nu a fost indicată vreo dispoziţie legală sau hotărâre obligatorie a ICCJ sau CCR care să contrazică această interpretare tradiţională.

În schimb, CSM a invocat mai multe hotărâri CEDO care nu sunt aplicabile în cauză întrucât au fost pronunţate pentru situaţii de fapt şi probleme de drept diferite. De altfel, nici CSM nu a citat vreun paragraf din aceste cauze CEDO, tocmai pentru că nu au legătură cu prezenta problemă de drept.

CSM a citat doar dintr-o hotărâre a Curţii Federale de Justiţie a Germaniei, însă aceasta nu este aplicabilă în România şi nu este obligatorie pentru instanţele române.

Sancţionarea unor judecători sau a oricărei persoane, nu în baza unei dispoziţii legale române, ci a unei hotărâri judecătoreşti pronunţate de o instanţă străină reprezintă o încălcare a legii române şi a Constituţiei României, întrucât în România se aplică legea română, nu legea germană.

Asupra acestei interpretari a art 74 alin. 1 lit f din Codul penal magistratura este divizată, iar această divizare s-a văzut foarte clar în votul din CSM 5-4.

Atunci când există o problemă de drept asupra căreia magistratura este divizată este necesară o modificare legislativă sau intervenţia ICCJ prin pronunţarea unui RIL sau HP”

Comments

comentarii