Doi judecători sancționați după ce au invocat conduita avocaților pentru agravarea pedepsei unui inculpat

Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM a stabilit că doi judecători de curte de apel au folosit comportamentul avocaților ca argument pentru agravarea situației penale a clientului lor. Judecătorul Ioan Fundătureanu a fost retrogradat din gradul profesional de curte de apel în cel de tribunal, iar judecătorului Costin Andrei Stancu i-a fost diminuată indemnizația brută lunară cu 10% pentru un an. Hotărârea poate fi atacată la Înalta Curte.

Secția pentru judecători în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a admis, cu majoritate, acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva celor doi magistrați de la Curtea de Apel Pitești. Sancțiunile au fost aplicate prin Hotărârea nr. 16J din 5 noiembrie 2026, pentru abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. s) teza I din Legea nr. 303/2022, potrivit unui comunicat al Secției.

Cauza privește soluționarea unui apel penal în care cei doi judecători au agravat tratamentul sancționator aplicat inculpatului. Printre argumentele invocate pentru această soluție s-a regăsit expres comportamentul avocaților în fața primei instanțe: formularea unor cereri de recuzare, sesizarea Inspecției Judiciare și solicitarea administrării unor probe.

Potrivit comunicatului, analiza disciplinară a vizat posibilitatea folosirii conduitei profesionale a avocatului pentru agravarea situației penale a persoanei apărate și dacă o asemenea abordare constituie o simplă eroare de interpretare sau o încălcare conștientă, flagrantă și nescuzabilă a legii.

Secția a precizat că nu a analizat dacă majorarea pedepsei era justificată, dacă probele au fost corect apreciate ori dacă soluția penală era legală și temeinică, aceste aspecte aparținând exclusiv activității jurisdicționale.

În esență, Secția a reținut că agravarea situației inculpatului pentru comportamentul personal al avocatului său încalcă principiul legalității sancțiunii penale și pe cel al caracterului personal al răspunderii penale. Conform explicațiilor din comunicat, art. 74 alin. (1) lit. f) din Codul penal permite evaluarea conduitei inculpatului în cursul procesului, nu a comportamentului profesional autonom al apărătorului.

În susținerea acestei concluzii, motivarea invocă doctrina și jurisprudența europeană, inclusiv hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Curții Supreme Federale a Germaniei. Ideea centrală este că manifestările avocatului nu pot fi atribuite automat inculpatului, în lipsa unei conduite personale imputabile acestuia.

Secția a arătat și că o asemenea practică ar putea descuraja exercitarea efectivă a apărării: perspectiva unei pedepse mai severe pentru client, ca urmare a cererilor formulate sau a strategiei adoptate de avocat, ar afecta dreptul fundamental la apărare.

Potrivit comunicatului, concluzia existenței relei-credințe a fost fundamentată pe caracterul elementar al principiilor încălcate, folosirea explicită a conduitei avocaților pentru agravarea pedepsei și lipsa unei justificări privind atribuirea acestei conduite inculpatului. Secția a avut în vedere și faptul că, în procedura disciplinară, cei doi judecători au continuat să susțină posibilitatea utilizării comportamentului personal al avocatului pentru agravarea situației juridice a clientului.

Secția pentru judecători din CSM subliniază că raționamentul judiciar de bună-credință, chiar imperfect, este protejat de independența justiției, iar răspunderea disciplinară pentru încălcări conștiente și flagrante ale legii reprezintă o excepție, supusă unor condiții stricte.

Hotărârea de sancționare poate fi atacată cu recurs la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în termen de 15 zile de la comunicare.

Informarea emisă de CSM:

Comments

comentarii