CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Curtea de Apel București a respins apelul și a menținut concluzia că un șofer care a provocat un grav accident în urma unei șicanări în trafic a acționat cu intenție indirectă, folosindu-și autoturismul ca ”instrument de agresiune rutieră”. Instanța a apreciat că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat, după ce manevra efectuată de inculpat a dus la ieșirea de pe carosabil a unui BMW și rănirea gravă a pasagerei din autoturism. Inculpatul a fost condamant la 5 ani închisoare.
Potrivit hotărârii, incidentul s-a produs în dimineața zilei de 26 octombrie 2021, la intrarea în Pasajul Piața Sudului din București. Inculpatul conducea un autoturism Tesla și, pe fondul unui conflict în trafic cu șoferul unui BMW, a pătruns intenționat peste marcajul longitudinal continuu de pe banda a doua pe banda întâi, în fața celuilalt autoturism, în timp ce ambele vehicule circulau cu viteză ridicată. Pentru a evita impactul, șoferul BMW-ului a frânat și a virat brusc spre dreapta, însă a lovit bordura, după care mașina s-a izbit succesiv de elementele infrastructurii pasajului. Pasagera din dreapta a suferit leziuni care au necesitat aproximativ 100 de zile de îngrijiri medicale.
Tribunalul București îl condamnase pe inculpat la 5 ani de închisoare pentru tentativă de omor calificat, aplicând și interdicția de a conduce autovehicule timp de 5 ani după executarea pedepsei, precum și confiscarea autoturismului folosit la comiterea faptei. Totodată, asigurătorul a fost obligat la plata despăgubirilor civile, respectiv 25.000 de euro daune morale și peste 7.500 de lei daune materiale pentru pasagera rănită, 10.000 de euro daune morale pentru șoferul BMW-ului și aproape 3.800 de lei reprezentând cheltuieli medicale către spital.
În motivarea hotărârii, instanța a arătat că inculpatul nu s-a limitat la o simplă încălcare a regulilor de circulație, ci a desfășurat o succesiune de manevre agresive: apropiere periculoasă, rulare în paralel, trecerea peste linia continuă și închiderea deliberată a traiectoriei celuilalt autoturism chiar în zona de maxim risc, la intrarea în pasaj. Judecătorii au subliniat că lipsa contactului direct dintre cele două mașini nu înlătură răspunderea penală, întrucât manevra era aptă să producă un rezultat letal, iar accidentul s-a produs tocmai ca urmare a reacției de evitare a impactului.
Curtea a reținut că inculpatul a prevăzut posibilitatea producerii unui deces și a acceptat acest risc. Potrivit instanței, diferența dintre culpa cu prevedere și intenția indirectă este dată de faptul că inculpatul a continuat manevra periculoasă, deși pericolul era evident și iminent, alegând să finalizeze pătrunderea pe banda ocupată de BMW în loc să rămână pe banda sa de mers. Judecătorii au apreciat că autovehiculul a fost folosit ca „instrument de agresiune rutieră”, iar speranța că celălalt șofer va evita accidentul nu exclude existența intenției indirecte.
Instanța a respins susținerile apărării potrivit cărora accidentul ar fi fost provocat exclusiv de viteza BMW-ului sau de faptul că pasagera nu purta centura de siguranță. Curtea a arătat că aceste împrejurări nu întrerup legătura de cauzalitate și nu înlătură răspunderea penală a inculpatului, deoarece starea de pericol a fost creată prin manevra acestuia de a pătrunde peste marcajul continuu în fața celuilalt vehicul.
La individualizarea pedepsei, judecătorii au avut în vedere atât gravitatea extremă a conduitei, cât și faptul că inculpatul nu avea antecedente penale, s-a întors la locul accidentului, s-a interesat de starea victimelor și a pus la dispoziția anchetatorilor imaginile înregistrate de camera de bord. Aceste împrejurări au justificat aplicarea circumstanțelor atenuante și stabilirea pedepsei la minimul special rezultat, respectiv 5 ani de închisoare.
Extras din motivarea Curții de Apel:
Potrivit Curții, ”expertiza efectuată în cauză a stabilit că inculpatul putea preveni producerea accidentului dacă ar fi menținut autovehiculul pe banda sa de mers, renunțând la pătrunderea peste marcajul longitudinal continuu către banda I, în special într-un punct al traseului în care spațiile de refugiu lipsesc sau sunt foarte limitate. Așadar, alternativa sigură era la îndemâna inculpatului, ceea ce a accentuat acceptarea riscului atunci când a ales varianta periculoasă. Chiar dacă și conducătorul autoturismului marca BMW ar fi avut, la rândul său, posibilități de evitare în ipoteza respectării stricte a limitei de viteză, această observație nu înlătură cauzalitatea și nu minimizează acceptarea riscului de către inculpat – așa cum, de altfel, a observat și prima instanță.
Astfel, din înregistrarea video a evenimentului rutier se observă modul de întrepătrundere a traiectoriilor celor două autovehicule implicate, și anume: modalitatea în care inculpatul a interceptat pe banda I pe direcția de mers autoturismul marca BMW și a redus deliberat spațiul disponibil acestuia, moment în care şoferul acestui din urmă autoturism a fost nevoit să acţioneze frâna şi să vireze spre dreapta pentru evitare, ceea ce a condus la pierderea stabilităţii cu consecinţa lovirii bordurii din partea dreaptă, a ricoșării și a intrării într-o succesiune de coliziuni cu elementele dure ale infrastructurii pasajului. (…)
Totodată, la întrebarea adresată de apărătorul inculpatului, respectiv „dacă putea şoferul BMW să evite acroşarea bordurii prin frânare?”, răspunsul martorului-expert a fost elocvent și în conformitate cu cele constatate prin expertiza tehnică: în cazul analizat, şoferul BMW a fost pus în faţa unei stări de pericol create de inculpat şi a adoptat măsurile pe care le-a apreciat în mod firesc, respectiv să frâneze şi să vireze spre dreapta.
Curtea reţine că aceeaşi situaţie tensionată existentă între cei doi conducători auto a fost descrisă şi de ceilalţi martori audiaţi în cauză, inclusiv de martora ########## ##########, soţia inculpatului, rezultând că, în fapt, această stare a fost generată de către inculpat (iar nu de şoferul BMW), care a schimbat banda de mers în mod brusc, trecând în faţa auto BMW şi forţându-l pe acesta din urmă să frâneze brusc, iar ulterior, când inculpatul s-a apropiat considerabil de maşina acestuia, să aibă tendinţa de a vira spre dreapta, tot brusc, într-un impuls firesc de moment, tocmai pentru a evita o coliziune.
Tot astfel, potrivit raportului de expertiză tehnică , contrar apărării inculpatului, starea de pericol a fost creată de numitul ########## ######, prin trecerea pe o altă bandă de circulaţie și cu încălcarea marcajului longitudinal continuu, acţiune prin care a perturbat circulaţia şi a pus în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic. Momentul apariţiei stării de pericol a fost cel în care autoturismul condus de inculpat s-a îndreptat către banda I a pasajului subteran.
Este adevărat că, circulând aproape în paralel cu inculpatul, la un moment dat partea civilă ##### ##### i-a arătat inculpatului un semn ducând mâna stângă la cap, aspect recunoscut chiar de acesta prin declaraţia dată în calitate de martor la urmărirea penală , gest pe care l-a făcut însă ca răspuns la manevrele şicanatorii întreprinse anterior de inculpat în trafic (până să intrăm în pasajul acoperit, în dreptul lui, cumva i-am făcut semn ducând mâna stângă la cap, cu sensul de: “Bă, eşti nebun? Ce-a fost asta? Vrei accident?”).
În orice caz, indiferent cum ar fi interpretat inculpatul un astfel de gest, nimic nu justifică atitudinea adoptată ulterior şi care, desigur, a fost una vădit disproporționată, în contextul în care gestul în cauză nu poate fi considerat o provocare în sensul art. 75 alin. 1 lit. a C.pen. (produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă).
De asemenea, probele administrate nu relevă un comportament şicanatoriu în trafic al şoferului ##### #####, iar faptul că inculpatul, în mod eronat, ar fi considerat periculoase manevrele celuilalt conducător auto (ceea ce i-ar fi creat o stare de spaimă), nu este o explicaţie pertinentă din moment ce expertiza tehnică efectuată în cauză a demonstrat că starea de pericol a fost creată tocmai de inculpatul ########## ######.”
