CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Președintele Senatului, liberalul clujean Mircea Abrudean, cel care folosește ”paravane” în afaceri, a încasat nu mai puțin de 902.706 lei ca membru în Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) al Exim Banca Românească, începând cu jumătatea lui 2021, când a mers de la Cluj la București pe funcția de secretar general adjunct șef al cancelariei primului-ministru. Sumele de la Exim sunt mai mari decât veniturile ca șef al cancelariei primului-ministru sau ca secretar general al Guvernului. În acest condiții, Abrudean a catalogat recent pensiile magistraților, care au interdicții să ocupe alte funcții, ca niște ”privilegii în afara regulilor generale”. Dar indemnizațiile ca membru în comitetul Exim, unde nu se muncește mai nimic, cum să le numim?
În 2021, Mircea Abrudean, pe atunci prefect de Cluj a plecat pe funcție în Guvernul României. Pe lângă asta, a fost numit în CIFGA Exim Banca Românească, unde un a încasa 128.958 RON pentru jumătate din primul an, iar ulterior în fiecare an câte 257.916 RON, potrivit declarațiilor de avere depuse.
Să mai precizăm că după ce a ajuns în Guvern, soția lui Abrudean, de profesie avocată, a ajuns director adjunct la Curtea de Conturi a României, de unde încasează peste 170.000 lei anual.
În aceste condiții, privilegiatul din Comitetul Exim ne scrie despre reforma pensiile de serviciu ale magistraților, pe care le numește ”speciale” ca un om fără pregătire și le consideră privilegii. Magistrații nu au voie să aibă alte activități, decât didactice, deci nu pot face parte din consilii de administrație sau comitete la companii de stat.
”Reforma pensiilor speciale nu afectează independența justiției. O consolidează. Este responsabilitatea noastră, ca lideri politici, să asigurăm echitate între cetățeni și să corectăm dezechilibrele sistemice care afectează încrederea publicului în instituții. Reforma pensiilor speciale din justiție NU atinge independența magistraților. În schimb, ea descurajează pensionarea timpurie și contribuie la păstrarea în sistem a celor mai experimentați profesioniști – exact atunci când expertiza lor este esențială.
”Mulți magistrați aleg să se retragă la 48-50 de ani. Asta afectează direct calitatea actului de justiție – pentru că volumul de muncă al celor rămași devine uriaș, iar lipsa de personal slăbește întregul sistem. În orice stat serios, pensionarea se face după 35-40 de ani de contribuții. Este timpul ca și România să urmeze acest model. Respectăm munca magistraților, dar nu putem încuraja o logică a privilegiului în afara regulilor generale. Reforma propusă restabilește un raport corect între contribuție, vechime și cuantumul pensiei”, a scris Abrudean pe Facebook.
