Avocatul Andri Gabriel Grosaru, fost deputat neafiliat de etnie italiană, a trimis la Consiliul Superior al Magistraturii contestație împotriva candidaturii Liei Savonea pentru conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
”Îmi revine îndatorirea pentru a supune atenţiei Domniilor Voastre prezenta contestaţie împotriva demersului de înaintare a candidaturii pentru Preşediţia inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a Doamnei Magistrat Judecător LIA SAVONEA precum şi împotriva proiectului de management al acesteia, pentru motivele pe care le voi expune în mod detaliat în ceea ce urmează:
Am luat act de demersul iniţiat de către Doamna Magistrat Judecător LIA SAVONEA din presa scrisă şi ulterior accesând website-ul Consiliului Superior al Magistraturii în data de 17.06.2025 de unde am descărcat documentul integral cuprinzând Scrisoarea de candidatură, planul de managment ce numără 30 de pagini şi anexele cuprinzând un număr de 11 pagini.
În primul rând, demersul de depunere a candidaturii de către un singur judecător nu poate fi considerat un demers ce poate asigura principiile unei justiţii puternice, credibile şi imparţiale raportate la exigenţele impuse de principiile statului de drept şi a normelor ce guvernează aceste şase principii fundamentale într-un sistem de drept aşa cum este necesar intrun stat democratic naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
În aceste condiţii, este necesar ca şi demersul de organizare a concursului de ocupare a funcţiei de Preşedinte să continue până când cel puţin încă un candidat Işi va înregistra candidatura pentru această onorabilă funcţie.
Cu referire la proiectul de management, vin şi arăt că acesta conţine grave lipsuri cu privire la demersurile efective pe care doamna magistrat judecător le va îndeplini în cazul în care va trece de exigenţele asigurării unui proces de numire asigurând principiile concurenţei şi a profesionalismului, date de o serie de factori obiectivi.
Proiectul de management nu reprezintă din punct de vedere managerial un veritabil proiect de management ci este mai degrabă o inşiruire de termeni şi intenţii făcute la modul general şi are serioase probleme în ceea ce priveşte aplicarea acestuia în practică, magistratul făcând simple afirmaţii şi aprecieri subiective, fără a învedera date, fapte şi împrejurări concrete în sprijinul aplicării planului de management înaintat care trebuie să conţină o analiză SWOT, SMART şi de ce nu PEST (care poate fi făcută pentru macromediul judiciar).
Există dovezi de netăgăduit că activitatea magistratului s-a bazat în ultimii ani atât pe încălcarea drepturilor nu numai a unei întregi comunităţi de cetăţeni cu referire la cei de origine italiană din România dar şi pe încălcarea drepturilor cetăţenilor României prin întreruperea oricăror cercetări serie de dosare penale, în condiţiile în care i-au fost furnizate o serie de probe şi indicii concrete cu privire la săvârşirea atât a unor infracţiuni grave cât şi a celor de corupţie la cel mai înalt nivel, iar formulări echivoce precum cele pe care le regăsim în hotărârile pronunţate, au adus serioase atingeri nu numai asupra siguranţei naţionale dar au avut ca deznodământ continuarea practicilor de corupţie şi de încălcare a drepturilor omului, magistratul manifestând nepăsare cu privire la descoperirea adevărului şi tragerea la răspundere penală a celor care au săvârşit infracţiuni, sarcina probei în procesul penal incumba Ministerului Public care avea posibilitatea administrării probatoriul de care magistratul judecător clama în mod frecvent că avea nevoie pentru a fundamenta o hotărâre judecătorească care să vină în apărarea drepturilor justiţiabililor.
Nu se menţionează în planul managerial despre necesitatea colaborării dintre magistraţi şi profesiile liberale, ci este menţionat în mod succint că este necesară promovarea deschiderii în relaţia cu celelalte categorii profesionale (avocaţi, procurori, etc.) în condiţiile în care o profesie liberală este pusă în mod greşit pe acelaşi rang cu cea de magistrat, dar fără să fie menţionată importanţa colaborării instituţionale atât profesiile de practician în insolvenţă, auditor financiar, arhitect, consultant fiscal, sociolog, psiholog, traducător autorizat, etc., asimilarea de către aceste profesii a jurisprudenţei create, aşa cum se menţionează în proiectul de amangement, trebuind a fi compatibilă cu fiecare dintre aceste profesii şi totodată aplicabilă acestora.
Eate de observat că inclusiv planul managerial conţine termeni generali şi echivoci precum “pentru a contribui la”, “voi promova”, “putem construi”, “are posibilitatea”, “fiecare dintre acestea… are rolul de”, “reprezintă garanţii”, “cetăţenilor români… li se asigură şi trebuie să li se asigure”, `judecătorii trebuie să fie”, “contribuie la intărirea”, “Preşedintele este”, “să asigure garantarea deplină a drepturilor” (….) ”, se arată în contestație.
Andri Gabriel Grosaru mai susține că Savonea nu și-a depus în termen declarație de avere și interese:
CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.


