Acasă » DOSARELE CLUJUST » Sentințe, procese și jurnaliști din Cluj în raportul FreeEx 2014-2015

Sentințe, procese și jurnaliști din Cluj în raportul FreeEx 2014-2015

Organizația pentru apărarea drepturilor omului ActiveWatch a lansat Raportul FreeEx 2014-2015 – Libertatea Presei în România. Mai multe cazuri din Cluj apar în raport.

ActiveWatch caracterizează anul 2014 – an electoral cu o intensă dinamică politică – a scos în evidență, mai acut decât în anii trecuți, principalele probleme care afectează libertatea presei – politizarea excesivă, mecanisme corupte de finanțare a presei, aservirea agendei editoriale intereselor patronale, infiltrarea redacțiilor și contaminarea agendei publice de către agenți ai serviciilor de informații.
În 2014, România s-a situat pe locul 52 în clasamentul internațional anual privind libertatea presei, realizat de organizația Reporteri fără Frontiere, în declin cu șapte locuri față de anul precedent (când s-a situat pe locul 45).

Clujul în Raportul FreeEx

Articole la comanda lui Uioreanu

Dosarul deschis în mai 2014 în care Horea Uioreanu, fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, este acuzat că a pretins și a primit mită din contractele derulate din fonduri publice conține detalii despre folosirea presei pentru denigrarea unui funcționar, precum și hărțuirea unui jurnalist care a relatat despre licitațiile organizate de CJ Cluj pentru derularea unor lucrări publice, licitații care ulterior au făcut obiectul anchetei DNA.

Potrivit procurorilor, grupul format în jurul lui Uioreanu a comandat articole de presă denigratoare la adresa arhitectului şef al CJ Cluj, Claudiu Salanţă, care constatase diferite ilegalități și nereguli în efectuarea unor lucrări finanțate din bani publici. Conform rechizitoriului, oamenii de afaceri și înalții funcționarii implicați în acest contract au exercitat presiuni asupra altor funcționari „în special pentru a se evita devoalarea situației existente și declanșarea unui scandal mediatic”. Aceste presiuni au constat inclusiv în publicarea în presa locală a unor articole denigratoare la adresa arhitectului şef, în care era acuzat de conflict de interese.

De asemenea, Uioreanu ar fi făcut presiuni pentru demiterea unui jurnalist de la Ziua de Cluj care a relatat pe 31 martie 2014 despre una din licitațiile trucate ale CJ Cluj.

Tribunalul Cluj a condamnat definitiv o studentă pentru organizarea unui protest

În octombrie 2014, Tribunalul Cluj-Napoca a condamnat-o definitiv pe Andreea Petruț (24 de ani) la plata unei amenzi de 2000 de lei, pe motiv că pe vremea când era studentă s-ar fi erijat în lider al protestelor desfășurate în 2013 de la Cluj, la care au participat mii de oameni din septembrie până în noiembrie, împotriva tentativelor companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) de exploatare minieră cu cianuri de la Roșia Montană.

În noiembrie 2013, tânăra a primit prin poștă două amenzi de la Jandarmerie, în cuantum total de 3000 de lei, care invocau încălcarea unor prevederi din Legea Adunărilor Publice (Legea 60/1991), sub acuzațiile că ar fi organizat proteste „nedeclarate, neînregistrate și neautorizate” și că ar fi blocat traficul. Procesele verbale care au fost întocmite împotriva Andreei Petruț i-au parvenit prin Poștă, fără ca ea să fi fost legitimată, să fi luat la cunoștință de ele și să le fi semnat. Andreea Petruț a contestat amenzile, însă două instanțe au menținut una dintre sancțiuni și au considerat că studenta s-a numărat printre liderii protestelor. Tribunalul Cluj a susținut că Andreea Petruț „a evidențiat o atitudine care, în opinia instanței, trebuie considerată ca aparținând unui organizator sau responsabil pentru conducerea manifestației”, folosind drept argumente faptul că tânăra a comunicat informații legate de stabilirea locului, datei și orei traseelor urmate de protestatari și a transmis la portavoce mesaje scandate de participanții de la manifestație. Instanța a concluzionat că „contravențiile imputate prezintă o periculozitate ridicată, dată fiind natura valorilor sociale protejate prin incriminarea lor” și că „faptele concrete săvârşite sunt deosebit de grave, atitudinea petentei reliefând nu numai ignorarea completă a normelor referitoare la organizarea adunărilor publice, cât şi indiferenţa manifestată faţă de alte persoane care, deşi nu participau la protest, s-au văzut în situaţia de a suporta unele consecinţe negative ale acestuia”. Contactată de FreeEx, Andreea Petruț a relatat că, la două săptămâni după ce a pierdut definitiv procesul în care contesta această amendă, Tribunalul Cluj a respins definitiv și cealaltă contestație, care viza procesul verbal pentru blocarea traficului, și a condamnat-o la plata a încă 1000 de lei.

Din solidaritate cu Andreea Petruț, site-ul RomâniaCurată.ro, prin Societatea Academică din România, a deschis un cont bancar în decembrie 2014 unde cetățenii au donat banii necesari achitării amenzilor primite de tânără. Tânăra a declarat pentru FreeEx că în total s-au strâns 8000 de lei și că restul banilor i-a donat altor cetățeni care au fost amendați pentru participarea la diferite proteste desfășurate în țară.

Reporteriță din Cluj, amenințată cu moartea

În ianuarie 2014, jurnalista Adina Fartușnic de la Ziar de Cluj a fost amenințată cu moartea de mai multe persoane care fuseseră mutate în Centrul de Urgență al primăriei Cluj-Napoca. Persoanele respective fuseseră mutate după ce jurnalista a publicat un articol în care descria condițiile de trai ale acestora în pădurea Făget și a cerut ajutorul autorităților pentru ca aceste familii să fie mutate într-un centru unde să beneficieze de un trai decent. Revoltați că au fost mutați din pădure, oamenii au amenințat-o și insultat-o pe jurnalistă. „Te prind pe stradă și te omor. Te strâng de gât. Din cauza ta suntem aici. Îmi dai tu bani să mă duc la gunoi? Din pădure eram aproape, aici cum fac bani? Mă c*c pe hainele tale și pe mâncarea ta”, i-a spus unul dintre ei.

Contactată de FreeEx, jurnalista Adina Fartușnic a declarat că nu a depus plângere, pentru a nu le crea și mai multe probleme oamenilor. „Oricum nu aveam ce să fac, oamenii ăia locuiau în pădure, aveau destule probleme”.

Jurnalist pus să-i plătească daune lui Nicu Gheară

Jurnalistul Tiberiu Hrihorciuc a fost obligat, printr-o hotărâre definitivă a Curții de Apel Cluj din decembrie 2014, să îi plătească 700 de lei daune morale afaceristului Nicu Gheară și să publice hotărârea pronunțată într-un ziar cu aceeaşi răspândire ca cel în care a fost publicat articolul pentru care s-a plans reclamantul. De asemenea, Tiberiu Hrihorciuc a fost obligat să îi plătească lui Nicu Gheară suma de 700 de lei reprezentând daune morale și suma de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Curtea de Apel a menținut sentința civilă pronunțată de Tribunalul Cluj în iulie 2014. Gazeta de Cluj nu a fost chemată în judecată de Nicu Gheară.

Procesul a vizat articolul cu titlul „Legăturile penale ale Anei Maria Prodan cu Nicu Gheară” publicat în iunie 2012 în Gazeta de Cluj. Afirmațiile din articol, care îl vizau pe Nicu Gheară, sunt: „Noul patron al Universității Cluj, Ana Maria Prodan Reghecampf, are legături cu Nicu Gheară, cunoscutul interlop. (…) Nicu Gheară a fost asociat de multe ori cu lumea interlopă a drogurilor”.

Raed Arafat vs Liviu Alexa

Tribunalul Cluj a respins în decembrie 2014 acţiunea introdusă de medicul Raed Arafat faţă de jurnalistul Liviu Alexa, editorul publicaţiei Ziar de Cluj. Sentința poate fi apelată. Raed Arafat solicita daune morale în valoare de 100.000 de euro. Liviu Alexa scrisese despre Raed Arafat că ar fi sprijinit o firmă în câştigarea unor licitaţii pentru furnizarea de ambulanţe, în perioada în care ocupa funcţia de secretar de stat, societatea fiind controlată de un apropiat al acestuia. Detalii AICI.

Decizia CEDO în cazul Apostu

În februarie 2015, în cauza Apostu contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat că prin scurgerea către presă a unor extrase din înregistrările convorbirilor telefonice ale lui Sorin Apostu, fost primar al Clujului, înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale, a fost încălcat dreptul acestuia la viață privată. Curtea a considerat că înregistrările îl făceau pe Apostu să pară vinovat înainte de a fi judecat și că publicarea lor nu era necesară deoarece nu ajuta ancheta penală să înainteze. Informația ar fi devenit accesibilă cel mai târziu atunci când procurorul ar fi depus dosarul la instanță. Mai mult, unele dintre conversațiile publicate erau de natură privată și publicarea lor nu a corespuns unei nevoie sociale presante. Concluzia Curții a fost că scurgerea nu se justifica în acest caz și că dreptul la viată privată al lui Sorin Apostu a fost încălcat.

Principalele evenimente din 2014-2015 cu impact asupra libertății de exprimare:

  • Transformarea presei în instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca oricând, mai ales în contextul unui an electoral.
  • Campania electorală a fost marcată de partizanate fățișe ale televiziunilor de știri, însoțite de manipulări, dezinformări, atacuri la persoană și de exploatarea sensibilităților naționale și religioase.
  • Mass-media au fost din nou folosite de unii patroni pentru a pune presiune pe justiție.
  • Acțiunile justiției au expus legăturile corupte dintre mass-media, mediul politic și cel de afaceri. Unele dintre acestea sunt specifice crimei organizate.
  • Au apărut noi cazuri de corupție în presă de care se fac vinovați patroni, administratori de presă, dar și jurnaliști. Patroni și finanțatori de presă au fost arestați pe bandă rulantă pentru fapte de corupție sau evaziune fiscală.
  • S-au înregistrat noi cazuri de jurnaliști inculpați sau condamnați pentru mită sau șantaj.
  • Un jurnalist s-a deconspirat ca agent sub acoperire al unor servicii de informații, iar directorul SRI, George Maior, a confirmat existența acestor agenți infiltrați în redacții.
  • Directorul SRI, George Maior, a jignit și amenințat deschis oponenții legilor Big Brother (jurnaliști, organizații de drepturile omului, membrii Curții Constituționale).
  • Legile Big Brother au fost declarate neconstituționale.
  • Un cor întreg de jurnaliști a susținut deschis legile Big Brother și SRI.
  • „Campionii” insultelor și amenințărilor la adresa jurnaliștilor au fost, din nou, demnitarii.
  • A explodat numărul insultelor între oamenii din presă apropiați taberelor politice.
  • Un jurnalist a fost bătut, jignit și înjurat de polițiști în interiorul unei secții de poliție din centrul Capitalei, chiar în timp ce documenta un subiect despre abuzurile polițistilor.
  • Mai mulți reporteri au fost bruscați sau insultați în timpul unor proteste de stradă.
  • Mai mulți reprezentanți ai forțelor de ordine au făcut abuz de poziția lor în raport cu libertatea cetățenilor de a se exprima și de a se asocia în spațiul public.
  • Președintele, premierul și unii miniștri fug de întrebările incomode sau răspund cu insulte la adresa jurnaliștilor.
  • Guvernul a sacrificat libertatea de exprimare a jurnaliștilor și cetățenilor pentru a face pe plac delegaților guvernului chinez.
  • Unele instituții ale statului impun tarife exagerate pentru documentele de interes public eliberate, restricționând accesul la informații de interes public.
  • Instanțele au stabilit că televiziunea și radioul public sunt sub incidența Legii accesului la informații de interes public.
  • Criza economică a continuat să afecteze piața de media, fiind coroborată cu problemele penale ale unor patroni/finanțatori de presă.
  • Condiția jurnalistului a devenit și mai precară, pe fondul disponibilizărilor, întârzierilor salariale, insolvențelor în care se află o parte semnificativă a presei.
  • Încrederea publicului în mass-media continuă să scadă. Electoratul pare să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de infomare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie către social media.
  • Au existat destul de multe situații în care autoritățile române au încercat să limiteze dreptul la liberă exprimare a minorității maghiare.
  • O serie de produse editoriale au fost cenzurate de persoane cu funcții de conducere din TVR.
  • Președintele-Director General al TVR s-a plâns de existența unor intervenții de natură politică din partea partidului de guvernământ.
  • Conducerile TVR și SRR au blocat abuziv candidaturile unor persoane din afara instituției pentru locurile din CA rezervate reprezentanților salariaților.
  • CNA s-a discreditat în ochii publicului din cauza proastei funcționări, a timidității cu care sancționează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri, a prestației Președintei instituției și a problemelor penale care o vizează pe aceasta și pe încă o membră.
  • Din înregistrările unor discuții interne între președinta CNA și angajați reiese că anumite televiziuni ar fi fost favorizate, iar unor operatori de cablu li s-ar fi solicitat sponsorizări.
  • CNA nu a funcționat în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din lipsă de cvorum, partidele parlamentare nemanifestând interes pentru desemnarea rapidă a unor noi membri.
  • Numărul de litigii civile pare să fi crescut în ultimul timp, în special după adoptarea noului Cod civil. Campioni absoluți la numărul de procese în calitate fie de reclamant fie de pârât sunt grupul Intact și (foști și actuali) angajați ai acestuia.
  • Instanțele au început să oblige la publicarea de scuze. Alte măsuri, care pot fi considerate disproporționate, sunt: obligarea la publicarea unor hotărâri judecătorești integrale (ceea ce implică logistică și costuri nerealiste) și obligarea la ștergerea unor articole din mediul on-line.

ActiveWatch a realizat și un colaj video cu cazuri privitoare la libertatea de exprimare.

Raportul complet

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!