Șefii CSM, ÎCCJ și PÎCCJ solicită public liderilor coaliţiei de guvernare o întâlnire în 10 aprilie cu privire la proiectul de lege privind pensiile magistraților.
”În contextul creat de promovarea Propunerii legislative privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, înregistrată la Camera Deputaţilor sub nr. PI-x. 103/2025, doamna judecător Elena Costache, preşedintele CSM, împreună cu doamna judecător Corina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi domnul procuror Alex Florenţa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie adresează liderilor coaliţiei de guvernare, în calitate de iniţiatori ai acestei propuneri legislative, solicitarea de a organiza de urgenţă, în cursul zilei de 10 aprilie 2025, o întâlnire cu reprezentanţi ai CSM, ÎCCJ şi PÎCCJ”, se arată în comunicatul transmis de Consiliul Superior al Magistraturii.
Potrivit proiectului de lege, „începând cu data de 1 ianuarie 2026 judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani”. Această vârstă de pensionare creşte eșalonat până în 2045, când va ajunge la 65 de ani.
În momentul de față, procurorii și judecătorii se pot pensiona indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime.
Dacă legea depusă la Parlament va fi adoptată, începând cu anul 2026 vârsta de pensionare pentru magistrați va crește treptat, până în anul 2045, când vârsta la pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani:
O prevedere majoră este scăderea plafonului de calcul de la 80%, cât este în prezent, la 65% din media veniturilor lunare din ultimii doi ani înaintea pensionării. Asta pentru a reduce decalajul dintre „pensiile de serviciu și cel al pensiilor de asigurări sociale de stat”, potrivit proiectului.
„Pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea proiectul de lege are în vedere ajustarea procentului care stă la baza stabilirii cuantumului pensiilor de serviciu (n. red.: cunoscute în spațiul public ca pensii speciale), de la 80% din baza de calcul cât este în prezent, la 65% determinând reducerea decalajului dintre pensiile de serviciu și cel al pensiilor de asigurări sociale de stat”, se arată în document.
Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian mai precizează în expunerea de motive a legii că, potrivit PNRR, „pensiile de serviciu trebuie reformate pe baza unor soluții care să vizeze corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al contributivității cât și al justiției sociale”.
„În prezent, pensiile de serviciu pentru anumite categorii socio-profesionale, respectiv personalul din sistemul de justiție sunt calculate prin aplicarea unui procent de 80% asupra bazei de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării”, conform expunerii de motive.
„Măsurile propuse prin prezentul proiect de act normativ sunt necesare pentru alinierea tuturor pensiilor din perspectiva echității, principiu fundamental al reformei, așa cum este ea descrisă în PNRR”, se mai arată în document.
CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.



