Președinții curților de apel acuză Guvernul că încearcă să subordoneze justiția: „Un nou atac la adresa puterii judecătorești”

Reuniți la Oradea, președinții celor 16 curți de apel din România au lansat un atac fără precedent la adresa proiectului noii legi a salarizării, acuzând Guvernul că încearcă să transforme puterea judecătorească într-o structură aflată sub controlul executivului. Într-o declarație comună, aceștia avertizează că diminuarea veniturilor judecătorilor și introducerea unor mecanisme salariale temporare reprezintă forme de presiune asupra independenței justiției, cu efecte directe asupra cetățenilor și asupra statului de drept.

“Președinții curților de apel, reuniți în perioada 3–5 iunie 2026 la Oradea, se opun noii tentative a Guvernului de a subordona puterea judecătorească și de a o transforma dintr-o putere independentă într-o funcție aflată sub controlul executivului.

Campania susținută și coordonată de discreditare a justiției a urmărit slăbirea independenței judecătorilor și anularea justiției ca putere în stat.

Prin modificările abrupte aduse statutului judecătorilor, luate de pe poziții de forță, fără dialog și consultare, Guvernul a arătat că poate interveni discreționar asupra garanțiilor independenței acestora, iar modificările preconizate în materia salarizării reprezintă o nouă etapă a acestui proces.

Noul proiect de salarizare, promovat de un Guvern demis, așază explicit reprezentanții puterii judecătorești sub cei ai puterii legislative și executive, fapt incompatibil cu rigorile statului de drept și ale democrației constituționale.

Un judecător obligat să își negocieze permanent condițiile materiale de existență cu cei ale căror acte trebuie să le cenzureze nu mai beneficiază de independența necesară exercitării funcției sale.

Victimele acestei politici sunt cetățenii care riscă să fie lipsiți de protecția unei justiții cu adevărat independente.

În consecință, președinții curților de apel solicită Guvernului și Parlamentului respectarea următoarelor standarde, a căror încălcare este inacceptabilă:

1. Asigurarea independenței financiare a fiecărui judecător printr-un sistem de salarizare stabil, predictibil și transparent.

2. Corelarea nivelului remunerației judecătorilor cu nivelul de responsabilitate și restricțiile impuse profesiei, volumul de muncă, gradul de complexitate a cauzelor și răspunderea specifică.

3. Stabilirea și ierarhizarea coeficienților de salarizare la un nivel care să asigure în mod real egalitatea puterii judecătorești cu celelalte puteri, luând în considerare și resursele financiare complementare veniturilor salariale de care beneficiază puterea executivă și legislativă.

În acord cu aceste standarde, diminuarea veniturilor aflate în plată este inadmisibilă, indiferent de mecanismul utilizat pentru a ajunge la acest scop: reducerea sporurilor, plafonări, recalculări, eliminarea unor componente salariale și alte măsuri similare.

Mai mult, diminuarea veniturilor ca efect al promovării sau al trecerii la alte trepte de vechime în funcție reprezintă o aberație logică și juridică, ce ar avea drept efect blocarea activității instanțelor.

Totodată, utilizarea unor improvizații juridice, precum acordarea temporară a unor sume compensatorii, denotă intenția clasei politice de control discreționar asupra puterii judecătorești și trebuie eliminată.

Reiterăm solicitarea adresată clasei politice de a stopa acest nou atac la adresa puterii judecătorești, caracteristic unei guvernări iliberale care subminează statul de drept și conduce la slăbirea sau chiar distrugerea mecanismelor de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale românilor.

Semnatari:

• Oana-Maria Petrașcu – președinte, Curtea de Apel Alba Iulia;
• Ionela-Diana Pătrașc-Bălan – președinte, Curtea de Apel Bacău;
• Daniela Niculeasa – președinte, Curtea de Apel Brașov;
• Liana-Nicoleta Arsenie – președinte, Curtea de Apel București;
• Dana-Cristina Gîrbovan – președinte, Curtea de Apel Cluj;
• Gabriel Mustață – președinte, Curtea de Apel Constanța;
• Manuela-Cristina Berceanu – președinte, Curtea de Apel Craiova;
• Adinan Halil – președinte, Curtea de Apel Galați;
• Anda Crișu-Ciocîntă – președinte, Curtea de Apel Iași;
• Florica Roman – președinte, Curtea de Apel Oradea;
• Mihai-Bogdan Mateescu – președinte, Curtea de Apel Pitești;
• Oliviu-Corneliu Șologon – președinte, Curtea de Apel Ploiești;
• Anca Cazacu – președinte, Curtea de Apel Suceava;
• Teodora Albu – președinte, Curtea de Apel Târgu Mureș;
• Maria-Cristina Dica – președinte, Curtea de Apel Timișoara;
• Petre-Valentin Bădița – președinte, Curtea Militară de Apel București.

Comments

comentarii