CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
”Inalta Curte constata ca dispozitiile art. 155 alin. (1) din Codul penal in forma in vigoare ulterior Deciziei nr. 297/2018 (a carei natura a fost stabilita prin Decizia nr. 358/2022) constituie lege penala mai favorabila”, se arată în motivarea Deciziei nr. 185/A pronunțată de un complet de apel de la ÎCCJ a dat prima decizie definitivă de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției raspunderii penale, raportat la cele două decizii ale Curții Constituționale.
“Desi intrunite elementele de tipicitate ale infractiunii de deturnare de fonduri prevazuta de art. 307 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, respectiv cele ale complicitatii la aceasta infractiune, prevazuta de art. 48 Cod penal raportat la art. 307 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, Inalta Curte constata ca a intervenit prescriptia raspunderii penale in cazul fiecarui inculpat, pentru urmatoarele considerente:
Din continutul Deciziilor Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 297/2018 si nr. 358/2022 se desprind urmatoarele:
-art. 155 alin. (1) din Codul penal, supus controlului de constitutionalitate, a avut urmatorul continut: „Cursul termenului prescriptiei penale se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza”;
-prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 297/2018 s-a constatat neconstitutionalitatea solutiei legislative circumscrisa sintagmei „oricarui act de procedura in cauza”, intrucat aceasta era lipsita de previzibilitate si, totodata, contrara principiului legalitatii incriminarii, pentru ca sintagma are in vedere si acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermitandu-i acestuia sa cunoasca aspectul intreruperii cursului prescriptiei si al inceperii unui nou termen de prescriptie a raspunderii sale penale (paragraful 31);
-Decizia Curtii Constitutionale nr. 297/2018 a avut natura unei decizii simple/extreme, intrucat instanta de contencios constitutional a sanctionat unica solutie legislativa reglementata prin dispozitiile art. 155 alin. (1) din Codul penal (aspect statuat prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 358/2022, paragraful 61). Referirea la solutia legislativa cuprinsa in Codul penal anterior a avut un rol orientativ, iar nu obligatoriu, destinat legiuitorului, iar nu organelor judiciare (paragrafele 68, 70) si aceasta nu putea fi interpretata ca o permisiune acordata de catre instanta de contencios constitutional organelor judiciare de a stabili ele insele cazurile de intrerupere a prescriptiei raspunderii penale (paragraful 72);
-de la data publicarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/2018, respectiv 25 iunie 2018, „fondul activ al legislatiei nu a continut vreun caz care sa permita intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale”, ramanand neafectate termenele de prescriptie generala reglementate de dispozitiile art. 154 din Codul penal (Decizia nr. 358/2022, paragraful 73, 74);
-ulterior publicarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/2018, respectiv 25 iunie 2018, textul art. 155 alin. (1) din Codul penal a avut urmatorul continut: „Cursul termenului prescriptiei penale se intrerupe prin indeplinirea”(Decizia nr. 358/2022, paragraful 76);
-prin decizia Curtii Constitutionale nr. 358/2022 s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, retinandu-se ca norma supusa controlului de constitutionalitatea nu este susceptibila de o aplicare clara si previzibila in absenta interventiei legiuitorului (paragrafele 60, 75);
-prin O.U.G. nr. 71/2002, publicata in M. Of. nr. 531 din 30 mai 2022 au fost modificate dispozitiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, prevazandu-se „Cursul termenului prescriptiei raspunderii penale se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”.
In raport cu aspectele expuse si avand in vedere efectele deciziilor Curtii Constitutionale astfel cum sunt prevazute de art. 147 alin. (1) din Constitutia Romaniei, se retine ca in ceea ce priveste intreruperea termenului prescriptiei raspunderii penale prevazuta de art. 155 alin. (1) din Codul penal a existat urmatoarea succesiune de legi:
-de la data intrarii in vigoare a Codului penal (1 februarie 2014) si pana la publicarea Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/2018, textul art. 155 alin. (1) din Codul penal a avut continutul „Cursul termenului prescriptiei penale se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza” si s-a bucurat de prezumtia de constitutionalitate.
-intre data publicarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/2018 (a carei natura a fost lamurita prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 358/2022) si pana la intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 71/2022, textul art. 155 alin. (1) din Codul penal a avut continutul „Cursul termenului prescriptiei penale se intrerupe prin indeplinirea” si nu a cuprins vreun caz de intrerupere a cursului termenului de prescriptie.
-de la data intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 71/2022, textul art. 155 alin. (1) din Codul penal are urmatorul continut „Cursul termenului prescriptiei raspunderii penale se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”.
Intrucat in dreptul roman normele referitoare la intreruperea cursului prescriptiei sunt norme de drept penal material (substantial), acestea sunt supuse din perspectiva aplicarii lor in timp principiului activitatii legii penale prevazut de art. 3 din Codul penal, cu exceptia dispozitiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutie si art. 5 din Codul penal.
In consecinta, avand in vedere aspectele retinute cu privire la efectele deciziilor Curtii Constitutionale, Inalta Curte constata ca dispozitiile art. 155 alin. (1) din Codul penal in forma in vigoare ulterior Deciziei nr. 297/2018 (a carei natura a fost stabilita prin Decizia nr. 358/2022) constituie lege penala mai favorabila, ca efect al inexistentei unui caz de intrerupere a cursului prescriptiei raspunderii penale cu consecinta incidentei exclusiv a termenelor generale de prescriptie prevazute de art. 154 Cod penal.
In raport cu perioada in care s-au desfasurat activitatile infractionale imputate inculpatilor, Inalta Curte retine ca infractiunea de deturnare de fonduri, in forma continuata, s-a epuizat cel mai tarziu in luna noiembrie 2015.
Intrucat pedeapsa prevazuta de art. 307 alin. (1) C. pen. este inchisoarea de la unu la 5 ani, conform art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., termenul general al prescriptiei raspunderii penale pentru comiterea infractiunii de deturnare de fonduri este de 5 ani.
Avand in vedere ca potrivit art. 154 alin. (2) C. pen. in cazul infractiunilor continuate termenul de prescriptie a raspunderii penale curge de la data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni, Inalta Curte retine ca termenul de 5 ani s-a implinit in cursul lunii noiembrie 2020.
In consecinta, in raport cu acuzatia de comitere a infractiunii de deturnare de fonduri prevazuta de art. 307 C. pen. si respectiv, complicitate la comiterea acesteia, Inalta Curte urmeaza sa dispuna incetarea procesului penal in ceea ce ii priveste pe inculpatii Barascu Adrian Augustin, Nanu Ion Octavian, Popa Felicia Violeta, Croitoriu Viorel Marcel, Pintilescu Cristian, Lehadus Aurel, Lita Andreea, Gomeaja Marcel Daniel, Gheorghe Razvan Gabriel si Stan Stefan, constatand ca a intervenit prescriptia raspunderii penale.
In ceea ce priveste celelalte infractiuni de care inculpatii au fost acuzati in cauza, Inalta Curte a procedat la verificarea incidentei normelor privind implinirea termenelor de prescriptie a raspunderii penale, insa solutia de incetare a procesului penal nu a fost dispusa fie intrucat acestea nu erau implinite, fie ca urmare a prioritatii unor temeiuri de achitare dintre cele prevazute de art. 16 alin. (1) Cod procedura penala“, se arată în motivarea citată de Luju.ro
