INTERVIU. Europarlamentarul Cristian Terheș despre Justiție, procese cu DNA, PG și ÎCCJ, MCV, SIIJ și legile justiției

Europarlamentarul Cristian Terheș, președinte PNȚCD Sălaj, preot la origine, fondator al ONG-ului Romanian Community Coalition din California, este de mai bine de 15 ani un luptător pentru drepturile omului și un analist al luptei anticorupție din România. Am stat de vorbă despre cum a început să vorbească de Justiție, despre procese pentru informații publice cu DNA, PG și ÎCCJ, cum vede starea justiției din țară de la Bruxelles și subiecte fierbinți precum SIIJ, propunerile minsitrului Justiției de modificare a legilor justițiie sau cazul avocatului condamnat Robert Roșu.

Clujust: Așa de început, vreau să vă întreb de unde pasiunea dvs, pentru drept și justiție? Cum ați început să analizați și să comentați fenomenul?

Cristian Terheș: Din 2004 am inceput sa pledez public din SUA pentru respectarea libertatii religioase si a drepturilor omului in Romania, astfel ca implicit a trebuit sa ma documentez si despre drept si justitie. Daca initial preocuparea era nisata pe aceste doua teme, incet s-a tot extins. In 2014 am pornit Romanian Community Coalition – un ONG inregistrat in California – care a avut ca scop, printre altele, intarirea statului de drept si a independentei justitiei, pentru ca am realizat ca respectarea drepturilor fundamentale in Romania este strict conditionata de acestea.

Prin acest ONG am facut foarte multe actiuni de advocacy si solicitari de informatii de interes public. In prima faza am sustinut activitatea DNA, pentru ca am crezut informatiile relatate de presa din Romania. In vara lui 2014, insa, cand am fost in Romania, cineva din justitie – care vazuse actiunile noastre din SUA de sustinere a DNA – mi-a spus ca situatia anticoruptiei nu e asa cum apare relatata de presa si mi-a dat unele detalii, insa mi-a fost greu sa cred. Am revenit atunci in SUA si m-am documentat pe subiect, iar dupa ce am citit foarte multe dosare, am descoperit abuzurile pe care DNA le facea. Discutiile pe care le-am avut ulterior cu judecatori si procurori mi-au confirmat ca situatia prezentata de presa din Romania era departe de realitate.

In 2015, cand am revenit in Romania pentru 2 saptamani, am avut o discutie cu o serie de jurnalisti din Bucuresti care se pretindeau experti in ale justitiei. Le-am spus despre abuzuri, despre implicarea ilegala a SRI in anchete, despre santajarea judecatorilor cu dosare penale, despre atrocitatile pe care ulterior presa le-a devoalat. Toti jurnalistii respectivi stiau despre ele, ceea ce m-a socat. Unul chiar mi-a spus: “in orice razboi exista si pagube colaterale”. Le-am spus ca o asemenea gandire este straina de o justitie dintr-o tara democratica, in care drepturile fiecarui om trebuie respectate.

Le-am spus sa scrie despre abuzurile si derapajele DNA pentru ca e singura cale de a le corecta cand inca sunt in faza incipienta. Raspunsul lor a fost ca “nu putem scrie despre abuzuri pentru ca afectam lupta anticoruptie”. Le-am spus ca tacerea lor va omori credibilitatea luptei anticoruptie, cum s-a intamplat cu atatea alte cauze bune din jurul lumii, dar compromise din cauza excesului de zel. “Nu ne intereseaza”, au spus. In acest conditii, am zis, voi vorbi eu. Si din vara lui 2015 am inceput sa vorbesc public despre mizeriile pe care le-am aflat din justitie.

Pentru a vorbi argumentat, insa, a trebuit sa ma documentez mai asiduu, astfel ca am studiat foarte mult pe cont propriu. Astfel am si descoperit foarte multe reminiscente din perioada sovietica ce au ramas in justitia din Romania.

Clujust: Spuneti ca ati facut cereri pe informatii de interes public. Am vazut pe portalul instantelor ca Romanian Community Coalition a avut procese cu DNA, Parchetul General, ICCJ.

Cristian Terheș: Da, asa e. In 2016 am cerut de la DNA sa-mi comunice o ordonanta de clasare intr-o cauza in care acuzasera un ministru ca luase mita si a ascuns sute de mii de euro in peretii casei. Toata presa a vuit. Ulterior, DNA a dat clasarea, pe motiv ca fapta nu exista, pe tacute. DNA mi-a comunicat ca refuza sa-mi dea ordonanta de clasare, chiar si anonimizata. In urma refuzului am facut reclamatie administrativa apoi i-am actionat in judecata si am cerut si cheltuieli de judecata.

Actiunea am facut-o eu, pentru ca nu am gasit avocat care sa-mi faca actiunea. Am vorbit cu unii avocati atunci sa ma reprezinte, pentru ca eu nu mai facusem asemenea actiuni in instanta, dar le-a fost frica sa intre intr-un proces impotriva DNA. Tin minte stupoarea unor avocati care, cand au aflat ca vreau sa dau in judeca DNA, ma intrebau, mai voalat, daca stiu cu cine ma pun.

Dupa ce am formulat actiunea am intalnit un avocat curajos, Cosmina Cerva, care m-a reprezentat in acea cauza. Imi comentase la niste postari, am vazut ca e avocat si am intrebat-o daca ar dori sa ne reprezinte in cauza cu DNA. Fara ezitare a spus ca o face si s-a batut pana la final pentru acea cauza.

In cele din urma nu doar ca am castigat, dar am primit si cheltuieli de judecata, reprezentand onorariul avocatului. In urma acelei actiuni s-a creat precedent la nivel national in urma caruia jurnalistii pot obtine ordonantele de clasare.

Clujust: Dar dosarul cu Parchetul General despre ce a fost?

Cristian Terheș: Am cerut de la Parchetul General sa-mi comunice ordonanta de clasare din dosarul cu “sufrageria lui Oprea”. Pentru cei care nu mai retin, in momentul in care a reiesit ca Laura Codruta Kovesi a fost in noaptea turului doi al alegerilor prezidentiale din 2009 la Oprea in casa, Parlamentul a pornit o comisie de ancheta. Pentru a bloca ancheta respectiva, Parchetul General a inceput un dosar, pe care ulterior l-a clasat. Ordonanta, insa, nu au dat-o publica.

Am facut cerere pe Legea 544/2001 sa-mi comunice acea ordonanta, insa Augustin Lazar a refuzat sa mi-o dea, asa ca i-am dat in judecata si am castigat. In urma acelei actiuni ordonanta de clasare din dosarul “sufrageria lui Oprea” a fost facuta publica.

Clujust: Cu ICCJ am vazut ca aveti 4 procese in contencios. Ele despre ce sunt?

Cristian Terheș: Intr-un dosar ICCJ a refuzat sa-mi comunice compunerea completelor de 5 judecatori, justificand, printre altele, ca o persoana juridica straina nu are dreptul de a cere informatii de interes public privind institutiile din Romania.

Cerusem acele informatii dupa ce am descoperit ca ICCJ incalca legea de ani de zile, tragand doar 4 din 5 judecatori la sorti pentru acele complete, presedintele de complet fiind socotit “de drept” presedintele instantei, al sectiei sau vicepresedintele instantei. In urma acelei descoperi pe care am facut-o, privind nelegala compunere a completelor de 5 judecatori, s-a generat un conflict constitutional care a fost admis de CCR. Ca o paranteza, chiar zilele trecute, Avocatul General al CJUE a spus ca decizia CCR, prin care a constatat nelegala compunere a completelor de 5 judecatori de la ICCJ, e conforma dreptului european.

Am actionat in judecata ICCJ si am castigat, astfel ca ICCJ mi-a comunicat compunerea completelor.

In alta doua dosare cu ICCJ am cerut informatii de interes public, pe care le-am primit. Mai exista in prezent un dosar in care parata este tot ICCJ, aflat in faza de recurs la CAB.

Clujust: Din pozitie de presedinte PNTCD Salaj am vazut ca aveti mai multe procese pe rolul Curtii de Apel Cluj. Pe unele le-ati castigat, pe altele le-ati pierdut, ba ati si primit amenda judiciara. Ce s-a intamplat?

Cristian Terheș: Am avut din partea PNTCD Salaj o serie de contestatii pe perioada alegerilor locale, dintre care unele ne-au fost admise.

In alte cauze, insa, ca urmare a unei greseli administrative pornite de la Tribunalul Salaj, in care apelul ne-a fost introdus in dosarul de recurs privind refuzul de sesizare a CCR, s-a ajuns in situatia aberanta unde un complet de recurs sa judece si apelul, dupa ce si-a repartizat manual dosarul de apel. Am facut recuzari si contestatii in anulare, dar pentru ca o parte din judecatorii din civil de la Curtea de Apel Cluj sa-si acopere hotararile de a-si “repartiza manual” dosare, m-au amendat. Evident ca voi recurge la toate mijloacele puse la indemana de lege nu doar pentru a ni se face dreptate, dar pentru ca acesti judecatori sa fie trasi la raspundere.

Dincolo de asta, experienta litigiilor privind alegerile locale mi-a relevat o alta mare problema a democratiei din Romania. Legislatia electorala in vigoare nu respecta nici pe departe rigorile unui stat de drept, accesul la instanta pentru apararea drepturilor electorale fiind extrem de limitat si, deci, ineficient. Practic, daca dreptul de a fi ales sau de a alege, in cadrul unor alegeri libere si corecte, este incalcat in perioada ulterioare acceptarii candidaturilor, nu exista o cale judiciara eficienta pentru apararea si restabilirea sa. Romania a fost condamnata de altfel la CEDO inca din 2010 pentru acest motiv (a se vedea cauza Grosaru v. Romania), insa nici pana acum hotararea CEDO nu este aplicata in Romania.

Pentru ca alegerile libere si corecte sunt fundamentul oricarei democratii, voi demara o serie de actiuni interne si externe pentru ca accesul la instanta, in vederea apararii drepturilor electorale, sa fie cu adevarat garantat.

Clujust: Cum vedeți acum de la Bruxelles justiția din România, față de când nu erați europarlamentar?

Cristian Terheș: Justitia din Romania este prezentata oficialilor europeni ca un mare colos, cu brate de otel. Acest colos, insa, are picioarele de lut ce se frang sub greutatea propriilor nedreptati si abuzuri. Alaturi de scaderea increderii in justitie, insa, scade si increderea romanilor in UE.

Pe de o parte, oficialii europeni sunt manipulati si dezinformati de oficialii romani cand vine vorba despre justitie. Pe alta parte, si oficialii europeni fac ureche suta la orice stire sau informatie ce vine din Romania cu privire la disfunctionalitatile din justitie, pentru ca altfel ar insemna sa isi asume responsabilitatea pentru toti acesti ani in care au proslavit anticoruptia din Romania, cu toate abuzurile deja dovedite. Mai mult, acesti oficiali europeni au dovedit ca, in realitate, nu au nici un interes de a sustine o justitie puternica in Romania, ci au nevoie de o justitie controlata care sa le proteje interesele economice in Romania.

Spuneati in cadrul conferintei ECR desfasurata la Bucuresti, cu titlul “Viitorul Europei este al statelor suverane”, ca MCV-ul e scris de persoane a caror nume nu se cunoaste. Puteti elabora?

Orice raport de expertiza, indiferent de tema, trebuie semnat si asumat de niste experti, care gireaza prin credibilitatea si numele lor ca cele scrise in raport sunt adevarate si corecte. A se vedea in acest sens rapoartele GRECO sau ale Comisiei de la Venetia.

In cazul raportului MCV, insa, lipseste numele celor care-l scriu si care ar trebui sa gireze cu propriul nume si credibilitate acuratetea celor scrise in raport. Raportul MCV pe 2019, de exemplu, este plin de erori grosolane pentru care nimeni nu e responsabil.

Am cerut Comisiei Europene sa-mi comunice numele celor care au scris raportul MCV pe 2019, iar raspunsul Comisiei a fost ca raportul e asumat de “colegiul comisarilor”. Acest colegiu este un organism politic, nefiind format din experti pe justitie. Ca atare, raportul MCV, chiar si cel numit “tehnic”, este in realitate un raport pur politic.

Inadmisibil, insa, este faptul ca autoritatile romane accepta neconditionat aberatiile din raportul MCV, care e scris de persoane necunoscute publicului. Or, asta incalca nu doar suveranitatea Romaniei, dar insasi notiunea de stat de drept.

O caracteristica a statului de drept este echilibrul si controlul reciproc al puterilor: daca Parlamentul da o lege pe care o consideri injusta poti sa o ataci la CCR, daca ai proces, ori petitiona Avocatul Poporului sa o faca. CCR asculta in contradictoriu toate partile si decide la final. Totul e public, asumat si contradictoriu.

In cazul raportului MCV, insa, nu doar ca e scris la secret, dar si ce e scris in el nu poate fi contestat, desi contine aberatii.

Sustineti sau nu ridicarea MCV?

In primul rand, Mecanismul de Cooperare si Verificare nu trebuia acceptat de Romania.

In al doilea rand, ultimul raport MCV trebuia sa fie cel in 2010. Exista insa atat tari din vest, cat si birocrati de la Bruxelles care nu-l vor ridicat. Respectivele tari din vest au mari interese financiare in Romania, iar tema ridicarii MCV-ului o flutura oficialilor romani pentru a-i amagi sa le dea pe nimic diverse bunuri din Romania, acestia sperannd ca raportul va fi ridicat. In ceea ce-i priveste pe birocratii din Comisia Europeana, ridicarea MCV i-ar face pe acestia sa ramana fara loc de munca. Acesta e motivul pentru care, de la an la an, se introduc noi “recomandari” in acest raport.

In al treilea rand, ridicarea MCV este o decizie politica. Cat timp se va opune o tara, MCV nu se va ridica.

In al patrulea rand, ridicarea MCV se joaca la trei capete: Comisie, Parlament si Consiliu. Acest joc s-a vazut in cazul ridicarii MCV-ului Bulgariei (actiune negociata la sange de premierul bulgar, in schimbul votului pentru comisia condusa de Ursula von der Leyen): Comisia Europeana a propus ridicarea MCV-ului pe motiv ca si-a atins obiectivele (ceea ce nu e adevarat), Parlamentul a votat sa se ridice (unde votul e pur politic), Consiliul insa nu are unanimitate sa ridice raportul Bulgariei, astfel ca totul e blocat acum.

Atat eu, cat si PNTCD si grupul ECR, suntem pentru ridicarea acestui mecanism aberant, ineficient si umilitor pentru tara.

Pana cand acest raport MCV va fi ridicat, insa, Romania trebuie sa pledeze ca acesta sa reflecte realitatea, lucru pe care in prezent nu il face. Din pozitia de europarlamentar am pledat in ultimii doi ani ca raportul MCV sa reflecte adevarul in privinta justitiei din Romania.

Considerați că ar trebui modificate din nou legile justiției, cum se intenționează sau să rămână modificările efectuate de PSD?

Este impropriu sa se spuna ca modificarile la legile justitiei s-au facut de PSD. Cele mai multe amendamente la acele legi au venit de la CSM si asociatiile profesionale ale magistratilor.

Modificarile care s-au facut la legile justitiei in 2017-2018 au intarit independenta justitiei si au scos politicul dintr-o serie de numiri. De exemplu, numirile in functiile de conducere la ICCJ nu mai sunt facute de Presedintele Romaniei, ci de catre Sectia pentru judecatori a CSM. Prin acele numiri de catre Presedinte la varful ICCJ, justitia a fost politizata. Sa nu uitam ca presedintele Basescu a tinut justitia in sah timp de sase luni, pana a primit de la CSM propunerea dorita de el in fruntea ICCJ, in persoana Liviei Stanciu. Culmea este, insa, sa vezi asociatii de magistrati sau organizatii pretins civile care spun ca apara independenta justitiei, dar vor ca numirile sa fie iar facute de Presedinte.

Am vazut modificarile la legile justitiei propuse de Catalin Predoiu si preluate de Stelian Ion. Modificarile pe care le propun sunt nu doar aberante, dar reprezinta un regres de ani lumina a justitiei. Unele prevederi sunt de-a dreptul staliniste. De exemplu, se doreasca nu doar politizarea din nou a numirilor la varful justitiei, dar ca Ministrul Justitiei sa fie titular al actiunii disciplinare inclusiv impotriva judecatorilor. Este rusinos ca doi avocati – Catalin Predoiu si Stelian Ion – pot sustine asemenea aberatii. Acesti doi tradatori a dreptului si a drepturilor si libertatilor romanilor ar trebui exclusi din avocatura pentru ceea ce vor sa faca cu justitia.

Trebuie desființată SIIJ sau nu?

Nu doar ca SIIJ nu trebuie desfiintata, dar trebuie intarita. De cand a fost infiintata, SIIJ a fost sabotata in primul rand de procurorii din Parchetul General si CSM, care nu vor sa fie liberi, ci sclavi ai politicului.

SIIJ a functionat de la inceput fara schema completa si fara specialisti pe diverse domenii. SIIJ nici pana in prezent nu are un procuror sef de sectie, ci doar adjunct.

Cu toate aceste piedici si lipsuri, insa, daca va uitati la randamentul acestei sectii veti vedea ca are cea mai mare incarcatura de dosare pe procuror, dar si cele mai multe dosare solutionate pe procuror. SIIJ este eficienta atat din punct de vedere al solutionarii dosarelor pe procuror, cat si al costului pe dosar.

Am vazut ca unii propagandisti din presa si critici ai acestei sectii, chiar din justitie, manipuleaza spunand ca SIIJ nu are suficiente trimiteri in judecata. Un dosar se poate solutiona nu doar prin trimiterea in judecata, ci si prin clasare. Sute de dosare deschise de DNA impotriva magistratilor au fost clasare de SIIJ, solutii care au fost mentinute de instante. A cere ca SIIJ sa trimita dosare in judecata doar de dragul statisticilor demonstreaza dispretul acestor critici ai sectiei fata de ceea ce inseamna, cu adevarat, o justitie independenta, feritia de presiuni si santaje.

SIIJ este necesara pentru pastrarea independentei sistemului judiciar, motiv pentru care trebuie mentinuta si intarita.

Cum apreciați prestația de ministru a lui Stelian Ion, criticat dur de CSM și sindicatul grefierilor?

Stelian Ion este asemenea unui tobosar (dobas, cum i se spune in Ardeal), care trebuie sa faca mult zgomot ca sa se auda ca exista. Pe Stelian Ion l-a luat gura pe dinainte si cu o simpla afirmatie a determinat pensionarea a zeci de magistrati. Si-a ridicat in cap grefierii, magistratii, avocatii, CSM-ul. Stelian Ion este un piroman care a dat foc justitiei. Actiunile sale sunt manate nu de argumente si dorinta de dreptate, ci de idologia neomarxista. Asemenea lui Lucratiu Patrascanu (fost ministru al justitiei care a contribuit la stalinizarea justitiei), insa, si Stelian Ion va fi devorat de sistemul pe care-l slujeste.

De partea cealalta, surse convergente politice sustin ca obiectivul lui Stelian este de a asmuta procurorii pe alesii PNL cu scopul de a-i compromite pe liberali, pentru ca USRPLUS sa le ia votantii.

Ce știți de cazul avocatului condamnat Robert Roșu și ce părere aveți?

De cand sunt europarlamentar cazul Robert Rosu a fost primul caz din justitie pe care m-am pronuntat public pana in prezent. M-am pronuntat dupa ce am citit rechizitoriul, marturiile, apelul si concluziile DNA, precum si o serie de alte documente din dosar.

Cum am spus si public, condamnarea lui Robert Rosu este o confirmare a stalinizarii justitiei, de compromitere a justitiei ca putere distincta in stat si de periclitare a colaborarii judiciare dintre Romania si celelalte state UE.

Avocatul Robert Rosu a fost acuzat si condamnat pentru ca a pus in aplicare o hotarare judecatoreasca “nelegala” – in opinia procurorilor DNA si a completului de judecata (desi hotararea nu a fost motivata inca, asa rezulta din minuta postata pe site-ul ICCJ) – cu toate ca acea hotarare nu a fost desfiintata in cai extraordinare de atac. In fapt, acea hotarare are putere de autoritate de lucru judecat si in prezent.

Faptul ca avocatii s-au coalizat si au luat atitudine e un lucru foarte bun pentru justitie. In fata abuzurilor statului, singurul care te apara e avocatul. Daca avocatura e pusa in catuse, pentru ca se cere punerea in executare a unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, inseamna ca nimic ce tine de justitie in Romania nu mai e sigur.

Ganditi-va ca in ultimii 30 de ani au fost milioane de solutii pronuntate in instante. Dupa precedentul cu avocatul Rosu, atat avocatul cat si partea care a castigat, poate fi luata de procurori dupa zeci de ani si anchetati ca au cerut punerea in aplicare a unei hotarari pe care procurorul, dupa zeci de ani, o considera nelegala. Aberant e ca la ICCJ s-a gasit un complet de judecatori care sa fie de acord cu acest rationament stalinist.

“Fa dreptate si numai dreptate si vei stapani pamantul”, se gaseste scris in Biblie, cand Dumnezeu i-a spus lui Moise sa instituie puterea judecatoreasca. Per a contrario, daca faci nedreptatea in justitie, pierzi stapanirea pamantului. Efectul abuzurilor din justitie, daca nu vor fi oprite, va fi dezintegrarea societatii si a tarii. Din istorie se poate invata ca nici un stat care si-a abuzat proprii cetateni nu a rezistat.

Pentru ca Romania sa fie puternica e imperativ ca drepturile cetatenilor romani sa fie respectate, de aceea e important ca justitia sa fie dreapta. Orice incalcare a drepturilor unei persoane este o injustitie impotriva tuturor. Acesta e motivul pentru care orice persoana trebuie sa se preocupe ca justitia sa fie dreapta iar drepturile si libertatile fiecare persoane respectate.

Comments

comentarii