CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins plângerea prealabilă a Parchetului General împotriva hotărârii prin care s-a constatat că a fost afectată independenţa şi imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti învestiţi cu soluţionarea dosarului “Colectiv” şi a judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cererii de recuzare formulate de DNA în cauză.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât: Respingerea plângerii prealabile formulate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva Hotărârii nr. 825/29.06.2021 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. (majoritate: 1 vot “admitere plângere”, 6 voturi “respingere plângere”, 3 voturi NULE)
Extras relevant din hotărârea vizată: „Concluzionând, Secţia pentru judecători constată că, deşi formularea unei cereri de recuzare constituie un demers prevăzut de lege care, privit singular, nu poate atrage consecinţe cu privire Ia afectarea independenţei şi imparţialităţii judecătorilor, conţinutul şi împrejurările concrete ale formulării unei asemenea cereri pot conduce la astfel de urmări.
Or, în cauză, aşa cum s-a arătat pe larg anterior, contextul în care s-a formulat cererea de recuzare şi conţinutul acesteia constituie îm mod cert asemenea imprejurări.
Astfel, cererea de recuzare a fost formulată exclusiv ca urmare a adoptării de completul de judecată a unor măsuri în conformitate cu dispoziţiile legale în materie şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume anunţarea faptului că la termenul viitor se vor pune în discuţie anumite schimbări de incadrare juridică.
Cererea de recuzare a fost redactată pe o întindere de 72 de pagini, pentru a crea aparenţa unui demers substanţial, fundamentat şi cu o bază factuală solidă, deşi, în fapt, doar câteva pagini cuprindeau susţineri propriu-zise referitoare la un pretins motiv de incompatibilitate. Totodată, în cuprinsul acesteia se regăsesc afirmaţii tendenţioase care pot crea percepţii false, complet denaturate, cu privire la modalitatea de înfăptuire a actului de justiţie.
Toate aceste împrejurări avute în vedere în contextul generat de un dosar intens mediatizat, în care sunt supuse judecăţii fapte cu un puternic impact asupra opiniei publice, dovedesc că procurorul a acţionat conştient pentru a genera sau a augmenta campania de presă care, de altfel, s-a şi concretizat ulterior şi prin intermediul căreia judecătorii au fost puşi într o lumină defavorabilă şi li s-a încălcat independenţa şi imparţialitatea.
Este fără îndoială că judecătorii nu pot avea imunitate în faţa legii atunci când, în activitatea lor, depăşesc exerciţiul legal al funcţiei. Însă, cu privire la posibilitatea instanţei de judecată de a dispune intr-o cauză schimbarea încadrării juridice, fapt care implică 1n mod obligatoriu şi punerea în discuţie a acestei rnăsuri, tocmai pentru asigurarea exercitării în mod efectiv a dreptului la apărare şi pentru menţinerea caracterului echitabil al procedurii, apare evident că judecătorii cauzei au acţionat exclusiv în limitele procedurale stabilite de lege şi de decizia Curţii Constituţionale, formularea unei cereri de recuzare pentru acest motiv fiind abuzivă, străină cadrului procedural pe care şi procurorul de şedinţă are îndatorirea de a îl respecta.
Prin urmare, este necesar să fie apărate independenţa şi imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti învestiţi cu soluţionarea dosarului “Colectiv” şi a judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cererii de recuzare formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie în cauză, numai astfel putându-se asigura părţilor şi tuturor participanţilor la proces, indiferent despre cine ar fi vorba, dreptul la un proces echitabil, aşa cum acesta este prevăzut de art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.”
