Curtea de Apel Cluj a admis apelul inculpatului și a anulat pedeapsa de 9 luni închisoare primită la Judecătoaria Turda pentru zădărnicirea combaterii bolilor. Bărbatul părăsise domiciliul în timp ce era carantinat, fiind suspect de Covid, tocmai pentru a merge la instanță, unde fusese citat în procesul pe care îl avea pentru alte fapte.
Potrivit magistraților Curții, ”starea de fapt reţinută cu privire la această infracţiune a constat în aceea că inculpatului i s-a comunicat obligaţia legală de a rămâne la domiciliul declarat timp de 14 zile, deoarece era suspect de covid- 19, iar inculpatul nu a respectat această obligaţie. Fapta a fost dovedită dincolo de orice dubiu, însă aceasta nu constituie infracţiune, raportat la prevederile art. 352 alin 1 şi 9 CP.
Astfel dacă art. 352 alin 1 CP arată că infracţiunea constă în nerespectarea măsurilor carantină sau de spitalizare, alin 9 al art. 352 CP precizează ce înseamnă carantină: „restricţia activităţilor şi separarea de alte persoane … în spaţii special amenajate. Într-adevăr, definiţia carantinării dată de legea 136/18.07.2020 este următoarea: – măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, constând în separarea fizică a persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen de alte persoane, în spaţii special desemnate de către autorităţi, la domiciliu sau la locaţia declarată de către persoana carantinată, stabilită prin decizie individuală motivată a direcţiei de sănătate publică .
S-a putut observa diferenţa dintre acest text legal şi cel din Codul Penal, art. 352 alin 9, care nu prevede la definirea carantinei în contextul infracţional şi alte spaţii decât cele special amenajate pentru carantinarea persoanelor. Ca atare, Codul Penal fiind norma de referinţă în cauză, a rezultat că părăsirea domiciliului sau a locaţiei declarate nu intră în conţinutul infracţiunii, respectiv nu este prevăzută de legea penală. Confuzia este oarecum de înţeles datorită diferenţei celor două definiţii ale carantinei, din cele două acte normative sus menţionate.
Totodată, Curtea apreciază că nici sub aspectul laturii subiective a infracţiunii, fapta nu a fost comisă cu vinovăţie având în vedere scopul pentru care a fost săvârşită, respectiv pentru a se prezenta în faţa instanţei de judecată la termenul de judecată pentru care deţinea şi o citaţie emisă în mod legal.
Prin urmare în baza art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală se impune achitarea inculpatului pentru infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, prev. de art. 352 alin 1, rap. la alin 9 CP.”
Vezi aici sentința de la fond
CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.

