Ce a invocat avocatul care a obținut recuzarea judecătoarei Moroșanu

Avocatul care obținut recuzarea judecătoarei Raluca Moroșanu a invocat un răspuns dat de aceasta în interviul pentru Recorder și a susținut că ”imparțialitatea doamnei judecător este afectată de preconcepția că judecătorul nu poate avea sentimente umane precum empatia, compasiunea în raport de un inculpat.”

Cererea de recuzare depusă într-un dosar de trafic de droguri a fost analizată de colegul de complet al lui Moroșanu, Bogdan Alexandru Dari, și de o altă judecătoare, Nicoleta Nolden. Doar aceasta a vrut să admită cererea de recuzare, așa că a fost nevoie de un al treilea magistrat în complet de divergență. Astfel, a intrat  șefa Secției I penale a Curții de Apel București, Violeta Elena Georgescu-Ashemimry.„În opinie majoritară: În baza art. 68 alin. 5 C.pr.pen. la art. 64 alin. 1 lit. f C.pr.pen., admite cererea de recuzare a doamnei judecător Moroşanu Raluca, formulată de apelantul-inculpat Badea Alexandru-Marian. În baza art. 68 alin. 6 C.pr.pen., menţine actele îndeplinite şi măsurile dispuse până la termenul de judecată din 17.12.2025 în dosarul nr. 1020/98/2025/a3. Dispune trimiterea dosarului la preşedintele de secţie, în vederea constituirii legale a completului. În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuieli judiciare rămân în sarcina statului. Fără cale de atac”, este decizia CAB.

Argumentele avocatului

„În mod succint, sintetic, am evocat în ședința publică existența unei ingerințe asupra caracterului echitabil al procesului penal, ingerință reprezentată de incompatibilitatea magistratului în cazul unei suspiciuni cu privire la imparțialitatea acestuia.

Astfel, constatând că doamna judecător Moroșanu Raluca se află în componența completului de judecată învestit cu judecarea cauzei, în lumina declarațiilor publice diseminate în spațiul public prin care se afirmă că se dorește crearea unei practici la nivelul Curții de Apel București prin care soluțiile în cauzele penale să aibă ca reper că inculpații sunt și ei oameni, modalitate de judecată cu care doamna magistrat nu este de acord, am înțeles să formulăm cererea de recuzare.

Plecând de la premisa că actorul principal în procesul penal este inculpatul, epicentrul radiant al măsurilor principale dispuse în procesul penal fiind, de asemenea, inculpatul, inculpat ce este o persoană, un om, deducția că eventualele soluții nu se pot dispune și în lumina caracteristicilor personale ale acestuia reprezintă o gravă atingere asupra dreptului la un proces echitabil, nesocotirea criteriilor generale de individualizare a pedepselor, cât și denaturarea analizei oportunității măsurilor preventive față de criteriile obiective de ordin personal. (…)

În cadrul interviului oferit publicației online Recorder de către doamna judecător Moroșanu Raluca, aceasta a răspuns la întrebarea: „Simțiți că conducerea instanței își dorește judecători indulgenți cu inculpații?”, susținând că: „Nu simt, știu!”, continuând: „Ni se tot spune că trebuie să fim oameni […], să fim oameni, să înțelegem problemele inculpaților”.

Aceste afirmații reprezintă fundamentul cererii de recuzare formulate în lumina dispozițiilor art. 64 alin. (1) lit. f) Cod proc. pen., întrucât imparțialitatea doamnei judecător este afectată de preconcepția că judecătorul nu poate avea sentimente umane precum empatia, compasiunea în raport de un inculpat.

Aceste sentimente omenești nu sunt incompatibile cu judecata obiectivă a cauzei, aceste simțiri stau la baza relațiilor interumane și conduc spre o judecată echitabilă în raport de circumstanțele personale ale inculpaților ce pot reprezenta elemente obiective.

O judecată ce are la bază doar un raționament rece, steril nu poate fi echitabilă, o analiză lipsită de sentimentele firești oricărei persoane se arată doar un act formal, stereotipic, un tipar care poate fi aplicat oricărei persoane fără a se avea în vedere toate circumstanțele.

Mergând mai departe cu raționamentul expus, dacă magistratul nu poate fi om cu inculpatul, se deduce că inculpatul nu este un om în fața magistratului, ci doar un obiect, o statistică, astfel nu s-ar bucura de prerogativele individualizării personale a propriei cauze și sancțiuni.

A înțelege problemele inculpaților este o modalitate pentru a stabili motivul presupusei fapte, a individualiza o pedeapsă în concordanță cu criteriile generale, a stabili ce sancțiune de natură penală este potrivită pentru îndreptarea comportamentului inculpatului și reintegrarea socială a acestuia.

A înțelege efectiv situația personală a inculpatului este indisolubil legată de o judecată echitabilă. Astfel, soluția oferită în limitele legii trebuie să aibă în vedere și această analiză personală.”, se arată în cerere avocatului, citată de Luju.ro

Citește și

O colegă o contrazice pe Moroșanu: ”nu ni s-a spus niciodată că soluțiile dorite sunt de achitare”

Comments

comentarii