Avocat la Judecătoria Cluj-Napoca: ”primează elementul uman, altminteri judecata ar putea fi înlocuită cu inteligența artificială”

Gândul că inteligența artificială ar putea fi folosită în procese este tot mai prezent în instanțe. Dovadă și susținerea unui avocat la Judecătoria Cluj-Napoca într-un caz în care a cerut clemență pentru clientul său care a condus beat, dar este la prima confruntare cu legea penală și este bine integrat în societate. ”Instanța este chemată să facă o analiză de la caz la caz şi primează elementul uman, altminteri judecata ar putea fi înlocuită cu inteligența artificială”, a spus avocatul care a cerut amânarea pedepsei și nu condamnare cu suspendare, cum se dă de obicei la Cluj în astfel de cazuri. Sentința: condamnare cu suspendare.

Inculpatul a condus mașina prin Florești cu o alcoolemie mare în sânge de 2,30 g ‰ la prima probă (ora 21:08), respectiv 2,10 g ‰, la cea de-a doua probă (ora 22:08).

Susținerea avocatului, redată în motivarea hotărârii: ”Apărătorul inculpatului solicită să se stabilească o pedeapsă, dar a cărei aplicare să fie amânată. Raportat la particularitățile cauzei, precum şi la particularitățile personalității inculpatului, care încă din faza incipientă a procesului penal, a manifestat o poziție sinceră de recunoaștere şi regret al faptei. Referitor la evenimentul produs în cauză, soldat cu pagube materiale, fără a nega complexitatea şi gravitatea infracțiunii, apărătorul subliniază că este important a se avea în vedere locul petrecerii infracțiunii, punctând că acesta era o parcare. Rezultatul concret al conduitei sale se manifestă prin aceea că mai bine de un an de zile, clientul său a fost lipsit de dreptul de a mai conduce pe drumurile publice, astfel, apărătorul consideră că natura acestui gen de infracțiuni, constituie o formă de sancționare, chiar dacă este incorect juridic. În acest context, apărătorul arată că condițiile de legalitate pentru a se dispune amânarea aplicării pedepsei ar fi îndeplinite, iar scopul educativ, coercitiv, persuasiv al legii penale a fost deja îndeplinit față de clientul său, prin simpla sa participare la procesul penal, subliniind că este pentru prima dată când acesta se află în fața unei instanțe, în Palatul de Justiție.

În continuare, apărătorul apreciază că, instanța este chemată să facă o analiză atentă între ceea ce este suficient trebuinței îndreptării clientului său, sau ceea ce ar putea să devină o sancțiune excesiv dozată, cu un caracter distructiv şi care s-ar materializa printr-o soluție de suspendare, conducând automat la anularea permisului de conducere.

Pe de altă parte, apărătorul face trimitere la practica judiciară constantă la nivelul întregii Curți de Apel Cluj, care în opinia sa nu mai prezintă un argument plauzibil, pentru că un atare raționament scoate componenta de individualizare judiciară din actul de justiție, ceea ce ar însemna sau ar echivala cu prevederea conform căreia, orice persoană bine integrată în societate, dar care nu este recidivist, în măsura în care, comite infracțiunea rutieră, automat ar trebui să fie condamnată cu suspendare. Or, în opinia apărătorului, o atare concluzie nu poate fi primită, întrucât instanța este chemată să facă o analiză de la caz la caz şi primează elementul uman, altminteri judecata ar putea fi înlocuită cu inteligența artificială.

Astfel, citându-l pe prof. F. Streteanu, apărătorul conchide: „Față de unele persoane, încrederea şi diligența care li se acordă este mult mai salutară, decât severitatea şi suspiciunea fățișă”, considerând că anume aceasta este soluția potrivită pentru clientul său, în sensul că amânarea aplicării pedepsei ar fi mult mai oportună şi necesară.

În ultimul cuvânt, inculpatul … arată că recunoaște fapta şi o regretă şi a pierdut foarte mult în situația aceasta. Mai arată că este căsătorit şi are doi copii minori, are studii superioare şi masterat în știința sportului.”

Inculpatul a fost condamnat la  1 an și 10 luni închisoare cu suspendare pe un termen de supraveghere de 2 ani.

Motivarea judecătorului: ”Raportat la circumstanţele reale de săvârşire a infracţiunii, instanţa constată că acestea prezintă o gravitate ridicată faţă de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite. Astfel, instanţa reţine că la alcoolemia de 2,30 g/l alcool pur în sânge, pe care o prezenta inculpatul la momentul prelevării primei probe, sunt în mod evident alterate funcţiile intelectuale, reflexele şi timpul de reacţie, ceea ce explică şi faptul că inculpatul a tamponat un alt autovehicul în timpul efectuării unei manevre. În procesul de individualizare judiciare se va reflecta şi împrejurarea că din cauza consumului de alcool, inculpatul a produs un accident rutier uşor, care s-a soldat doar cu pagube materiale.

Ţinând cont de aceste împrejurări ale săvârşirii faptei, instanţa reţine că gravitatea faptei inculpatului şi atingerea adusă în concret valorilor sociale protejate de legea penală este una ridicată, acesta reprezentând un real pericol pentru siguranța traficului rutier și a participanților la trafic. Astfel, doar întâmplarea a făcut ca accidentul să nu se soldeze cu consecinţe mult mai grave.

(…)

Dacă inculpatul a solicitat, prin intermediul apărătorului ales, amânarea aplicării pedepsei, instanţa reţine că, în raport de modul de comitere a infracţiunii, de împrejurările săvârşirii faptei, precum şi de persoana inculpatului, este necesară aplicarea pedepsei închisorii.

Astfel, chiar în prezenţa unor circumstanţe personale favorabile, instanţa apreciază că nu se poate face abstracţie de circumstanţele reale, motiv pentru care amânarea aplicării pedepsei ar reprezenta, în mod vădit, o soluţie excesiv de blândă.

În acest context, pentru ca inculpatul să conştientizeze gravitatea faptei sale şi importanţa respectării normelor legale privind circulaţia pe drumurile publice, apreciază că, o perioadă determinată de timp, în procesul de reintegrare socială inculpatul are nevoie de supraveghere în sensul art. 91 și următ. Cod pen., de sprijin şi consiliere de specialitate pentru evitarea riscului de recidivă, astfel că soluţia de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere, este admisibilă şi proporţională cu gravitatea faptei comise, respectiv corespunde cerinţelor asigurării împlinirii dublului scop – educativ şi represiv al sancţiunii.”

Comments

comentarii