Administrația Națională „Apele Române” și Consiliul Județean Hunedoara încearcă să răstoarne decizia Curții de Apel Cluj prin care lucrările la acumularea Mihăileni au fost declarate ilegale și oprite definitiv. Instituțiile susțin că instanța a aplicat retroactiv legislația europeană de mediu unui proiect autorizat în 1987 și avertizează că blocarea investiției pune în pericol protecția împotriva inundațiilor, alimentarea cu apă și producerea de energie electrică.
Curtea de Apel Cluj a decis în februarie 2026 că autorizația de construire emisă în 1987 pentru acumularea Mihăileni și-a pierdut valabilitatea, iar lucrările executate după expirarea termenului sunt nelegale. Instanța a dispus oprirea definitivă a lucrărilor și a admis acțiunea formulată de Asociația Declic.
În cererile de revizuire depuse ulterior, Apele Române și Consiliul Județean Hunedoara susțin că hotărârea contrazice jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și aplică în mod retroactiv reguli de mediu care nu existau la momentul emiterii autorizației. Potrivit documentelor, proiectul a fost autorizat legal în 1987, înainte de aderarea României la UE și înainte de introducerea procedurilor moderne de evaluare a impactului asupra mediului.
Instituțiile arată că instanța a tratat proiectul ca fiind „nou”, doar pentru că lucrările au continuat după schimbarea legislației, deși barajul este realizat în proporție de aproximativ 95%. Potrivit Consiliului Județean Hunedoara, această interpretare creează un precedent periculos prin care proiecte publice începute legal în trecut pot deveni brusc ilegale după modificarea normelor europene.
Apele Române susțin că oprirea lucrărilor la un baraj aproape finalizat generează riscuri directe pentru populație și ignoră interesul public major al investiției. În document se arată că acumularea Mihăileni are rol în prevenirea inundațiilor, alimentarea cu apă a comunităților din zonă și producerea de energie hidroelectrică. Instituția invocă inclusiv contextul crizei energetice și Regulamentul UE nr. 2577/2022 privind accelerarea proiectelor de energie regenerabilă.
„Măsura opririi lucrărilor nu poate fi considerată nici adecvată, nici necesară, întrucât intervine asupra unui proiect aproape finalizat”, se arată în cererea formulată de Apele Române. Instituția acuză instanța că nu a analizat măsuri alternative mai puțin restrictive și că a aplicat „o sancțiune extremă” fără testul proporționalității impus de dreptul european.
Extras relevant din cererea de revizuire a Apelor Române:
”Instanța a ignorat complet stadiul avansat de realizare al lucrărilor, de 95%. În aceste condiții, măsura opririi lucrărilor nu poate fi considerată nici adecvată, nici necesară, întrucât intervine asupra unui proiect aproape finalizat, generând consecințe de o gravitate excepțională: pierderea unei investiții publice majore, compromiterea unor lucrări deja executate și, mai ales, lipsirea comunităților din aval de un mecanism esențial de protecție împotriva inundațiilor.
În același timp, instanța nu a analizat în niciun fel existența unor măsuri alternative mai puțin restrictive, deși aceasta reprezintă o cerință esențială a principiului proporționalității. Nu a fost examinată posibilitatea continuării lucrărilor sub condiția realizării unei evaluări de mediu conforme dreptului Uniunii Europene, nu au fost avute în vedere măsuri compensatorii și nici soluția reautorizării proiectului în paralel cu menținerea efectelor lucrărilor deja executate. Lipsa totală a unei astfel de analize demonstrează că instanța nu a aplicat în mod real testul proporționalității, ci a recurs la o soluție radicală fără a verifica dacă aceasta este singura posibilă.”, se arată în acțiunea Apelor Române.
Potrivit aceluiași document, ”oprirea lucrărilor la un baraj aproape finalizat, destinat prevenirii inundațiilor, generează în mod evident riscuri directe și semnificative pentru populație, riscuri recunoscute chiar de autoritățile publice în documentele strategice oficiale, însă instanța nu a analizat dacă aceste consecințe sunt mai grave decât eventualul impact asupra mediului.
Mai mult decât atât, instanța a reținut în mod abstract că „interesul public actual include protejarea mediului”, însă nu a efectuat nicio analiză comparativă între acest interes și celelalte componente ale interesului public, respectiv siguranța populației, prevenirea inundațiilor și protejarea investițiilor publice. O asemenea absolutizare a protecției mediului, în absența unei analize concrete și echilibrate, este contrară dreptului Uniunii Europene, care impune integrarea și echilibrarea tuturor intereselor relevante, nu prioritizarea automată a unuia dintre ele.
În aceste condiții, măsura dispusă de instanță nu doar că depășește ceea ce este necesar pentru atingerea scopului urmărit, dar produce efecte contrare interesului public general, fiind astfel în mod evident disproporționată. Prin omiterea totală a analizei caracterului necesar, adecvat și proporțional al ingerinței, instanța a aplicat o sancțiune extremă în mod automat, fără a respecta standardele impuse de dreptul Uniunii Europene.”
Tribunalul Cluj a respins inițial acțiunea
La rândul său, Consiliul Județean Hunedoara susține că instanța a ignorat inclusiv practica CJUE potrivit căreia anularea efectelor unei situații juridice trebuie precedată de o analiză concretă a consecințelor asupra interesului public. În revizuire se arată că barajul Mihăileni este inclus în strategii naționale de prevenire a inundațiilor și că abandonarea proiectului ar produce pagube majore și ar compromite investiții publice realizate de zeci de ani.
Tribunalul Cluj respinsese inițial acțiunea Declic ca inadmisibilă, însă Curtea de Apel Cluj a schimbat soluția și a constatat caducitatea autorizației de construire nr. 69/1987, apreciind că lipsa unui termen de execuție face imposibilă prelungirea valabilității acesteia pe termen nelimitat.
CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.




