Apărarea rușinoasă a unui medic chirurg pediatru șpăgar: „exacerbarea din partea aparţinătorilor pacienţilor”

Medicul chirurg ortoped pediatru Nicolae Horea Jidveianu de la Spitalul Județean de Urgență Sălaj a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Cluj la 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (10 acte materiale). De asemenea, i s-a interzis să mai profeseze în sistemul sanitar public timp de 2 ani și a fost obligat la 60 de zile de muncă în folosul comunității.

Medicul Jidveianu a fost găsit vinovat că, în perioada 2016-2022, a primit sume de bani de la părinții unor copii internați în secția de chirurgie și ortopedie infantilă, pentru a efectua intervenții chirurgicale care erau, de fapt, gratuite, fiind decontate prin sistemul public de sănătate.

Potrivit instanței, medicul a creat o percepție în rândul părinților că, fără remiterea unor sume de bani, nu va efectua operațiile necesare copiilor. În unele cazuri, a pretins explicit sumele, iar în altele le-a acceptat fără a refuza. Mai mult, după externarea din spital, medicul îndruma pacienții să revină la control nu la ambulatoriul spitalului, unde consultațiile erau gratuite, ci la cabinetul său privat, unde le solicita alte sume de bani pentru consultații.

Printre cazurile relatate de martori se numără părinți care au fost nevoiți să împrumute bani sau să apeleze la rude pentru a plăti medicul, temându-se că, altfel, copiii lor nu vor fi operați sau nu vor primi îngrijirea necesară. De exemplu, o mamă a fost nevoită să adune 700 de lei de la rude pentru a plăti operația fiului său, după ce medicul i-a spus că intervenția costă 1.000 de lei.

O altă mamă a lăsat un plic cu 2.500 de lei pe biroul medicului, deși suma inițial cerută fusese de 5.000 de lei. Medicul a reacționat nervos când a constatat diferența, întrebând-o: „Cum ne-a fost înțelegerea?”

În apel, inculpatul a solicitat ”desfiinţarea sentinţei primei instanţe şi pronunţarea unei noi hotărâri penale prin care să se dispună:

– aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (2) lit. b) din Codul penal faţă de acesta privind reţinerea circumstanţelor atenuante judiciare;

– înlăturarea aplicării pedepsei complementare a interzicerii dreptului prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, respectiv dreptul de a exercita profesia de medic chirurg pediatru în cadrul sistemului sanitar public pe o durată de 2 ani dispusă faţă de inculpat;

– reducerea numărului de 90 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii stabilite în sarcina inculpatului.”

”Raportat la împrejurările legate de fapta comisă care diminuează gravitatea infracţiunii săvârşite de inculpat, evidenţiază în primul rând aspectele stării de fapt referitoare la necondiţionarea actului medical, exacerbarea din partea aparţinătorilor pacienţilor a manifestării lor de voinţă privind remiterea sumelor de bani, precum şi intenţia de a refuza sumele de bani avansate de aparţinătorii pacienţilor.”, se arată în motivele de apel.

Acestea nu au ținut în fața judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj, care au precizat în motivare:

”Motivul de apel constând în „exacerbarea din partea aparţinătorilor pacienţilor a manifestării lor de voinţă prin remiterea sumelor de bani” este o apărare cel puţin condamnabilă. Nu numai că probele nu confirmă o asemenea ipoteză, dar pentru un profesionist, aflat în exercitarea unui serviciu public medical într-o unitate medicală de stat, fiind deci un angajat bugetar, în condiţiile în care este notoriu faptul că în România, pentru copiii minori, serviciile medicale sunt gratuite, iar prestarea lor constituie obligaţia de serviciu a inculpatului pentru care este remunerat din banul public, orice gest -mai rezervat sau mai determinat- al unui aparţinător sau pacient de a da mită, poate şi trebuie să fie respins în mod explicit.”

Curtea de Apel a menținut interdicția de a profesa la Stat timpde 2 ani, reţinând că ”pedeapsa complementară stabilită de instanţa de fond, în conţinut şi ca durată, este proporţională cu gravitatea faptei comise şi corespunde cerinţelor asigurării împlinirii scopului educativ şi preventiv al sancţiunii.”

Totuși judecătorii Curții i-au făcut o concesie medicului inculpat și i-au redus cu 30 numărul zilelor în care trebuie să muncească în folosul comunității:

”Ţinând cont de faptul că inculpatul a uzat de procedura recunoaşterii învinuirii, iar prin prezenţa sa în faţa instanţei de apel şi exprimarea poziţiei procesuale cu ocazia ultimului cuvânt, Curtea a apreciat că inculpatul a conştientizat gravitatea conduitei sale anterioare şi necesitatea corijării acesteia în acord cu normele legale, este admisibilă această solicitare, fiind posibilă reducerea numărului zilelor de muncă în folosul comunităţii, la minimul prevăzut de lege, respectiv 60 de zile.”

Comments

comentarii