Observații și propuneri ale magistraților la proiectul legii privind salarizarea

Un document cu observații și propuneri, semnat de peste o mie de magistrați, a fost trimis la Ministerul Muncii în legătură cu proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Documentul conceput de judecătoarea Carmen Cadea de la Curtea de Apel Brașov, semnat de 1141 de magistrați, a fost transmis în cadrul consultării publice privind Proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice formulează critici dure la adresa modului în care sunt evaluate și salarizate funcțiile din sistemul judiciar. Autorii susțin că proiectul ignoră statutul constituțional al magistraților și riscă să afecteze independența economică a judecătorilor și procurorilor.

Potrivit documentului, metodologia de evaluare folosită de Guvern este construită pe criterii specifice managementului resurselor umane – experiență, complexitate, coordonare și impact decizional –, fără să includă un criteriu distinct care să reflecte exercitarea puterii judecătorești, independența și imparțialitatea magistratului.

Autorii arată că funcțiile judiciare sunt analizate prin aceleași repere utilizate pentru funcțiile administrative și manageriale, ceea ce conduce la „o subevaluare structurală a funcțiilor jurisdicționale”.

Judecătorul ICCJ, sub numeroase funcții din Executiv

Una dintre criticile centrale vizează ierarhizarea funcțiilor. Documentul arată că un judecător cu grad de Înalta Curte de Casație și Justiție are un coeficient salarial maxim de 5,50, în timp ce funcții precum prim-ministrul, viceprim-ministrul, miniștrii, secretarul general al Guvernului, președintele Curții de Conturi sau președintele Consiliului Concurenței beneficiază de coeficienți superiori.

Autorii apreciază că această poziționare este incompatibilă cu rolul constituțional al justiției și cu principiul separației puterilor în stat.

„Funcțiile jurisdicționale supreme sunt poziționate sub nivelul salarial atribuit conducerii unor autorități administrative autonome sau executive, deși independența puterii judecătorești beneficiază de consacrare constituțională distinctă”, se arată în document.

Se cere un criteriu special pentru funcțiile judiciare

Printre propunerile formulate se află introducerea în lege a unui nou criteriu de evaluare denumit „funcția constituțională și exercitarea autorității publice”, care să ia în calcul:

• exercitarea unei puteri constituționale a statului;
• independența și imparțialitatea magistratului;
• incompatibilitățile și interdicțiile specifice profesiei;
• impactul asupra drepturilor și libertăților fundamentale.

Autorii solicită și repoziționarea funcțiilor judiciare supreme în zona superioară a grilei salariale, astfel încât promovarea de la judecătorie la tribunal, curte de apel și ÎCCJ să genereze diferențe salariale reale și proporționale cu nivelul de jurisdicție exercitat.

Critici privind independența economică a magistraților

Documentul susține că proiectul proclamă independența economică a magistratului, însă nu oferă garanții efective pentru menținerea acesteia.

Se arată că valoarea de referință folosită la calculul salariilor va fi stabilită anual prin hotărâre de Guvern, ceea ce lasă remunerația magistraților dependentă de deciziile Executivului.

Autorii avertizează că diferența salarială tranzitorie prevăzută în proiect protejează doar nivelul nominal al salariului și nu garantează conservarea valorii reale a veniturilor până la finalul perioadei de tranziție, stabilită pentru anul 2031.

În acest context, sunt propuse modificări care să oblige statul să mențină valoarea reală a remunerației și să actualizeze automat diferențele salariale tranzitorii.

Temeri privind blocarea promovărilor

O altă critică importantă privește mecanismul diferenței salariale tranzitorii. Potrivit autorilor, actuala formulare a proiectului poate conduce la pierderea unor drepturi salariale în cazul promovării într-o funcție superioară.

Aceștia consideră că o asemenea soluție ar penaliza evoluția profesională și ar descuraja promovarea magistraților.

Din acest motiv, se solicită menținerea și recalcularea diferenței salariale tranzitorii inclusiv în situația promovării în funcții superioare sau a avansării în gradații de vechime.

Se cere publicarea metodologiei complete de evaluare

Documentul reclamă și lipsa de transparență a reformei salariale.

Autorii solicită publicarea punctajelor acordate funcțiilor reprezentative, a algoritmului de evaluare, a ponderii fiecărui criteriu și a modului în care au fost transformați indicatorii în grade și coeficienți salariali.

În opinia acestora, fără aceste informații nu poate fi verificat dacă independența justiției și rolul constituțional al magistratului au fost luate efectiv în considerare la elaborarea noii grile de salarizare.

Totodată, se cere realizarea unei evaluări de impact asupra sistemului judiciar, în condițiile în care documentul invocă un deficit de peste 850 de judecători și peste 600 de procurori la nivel național, precum și dificultăți majore de ocupare a posturilor vacante.

În concluzie, autorii apreciază că proiectul actual tratează magistratul ca pe un funcționar administrativ și nu ca pe titularul unei puteri constituționale a statului, solicitând revizuirea substanțială a metodologiei și a grilei de salarizare aplicabile sistemului judiciar.

Documentul complet mai jos

Lista semnatarilor

Comments

comentarii