CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Un judecător de la Tribunalul Sălaj a admis plângerea președintelui Consiliului Județean Sălaj împotriva controlului judiciar dispus de DNA Cluj și îi permite să-și exercite funcția.
Soluția pe scurt: „În temeiul art. 213 alin. (6) Cod de procedură penală raportat la art. 215 alin. (2) lit. e) Cod de procedură penală, admite plângerea formulată de inculpatul Iancu Sălăjanu Dinu, cercetat pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut, pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal, și abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut, pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal (2 acte materiale), împotriva ordonanței procurorului din data de …. a Parchetului de pe lângă ÎCCJ – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj, prin care s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat, pe care o desființează în parte, cu privire la obligațiile impuse inculpatului pe durata măsurii controlului judiciar.
Înlătură din conținutul controlului judiciar obligația impusă inculpatului Iancu-Sălăjanu Dinu la paragraful 2 lit. e) din dispozitivul ordonanței – „Să nu exercite funcția de președinte al Consiliului Județean Sălaj”.
Menține celelalte dispoziții ale ordonanței procurorului atacate.
Constată că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
În temeiul art. 275 alin. (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința camerei de consiliu, azi, data de 29 aprilie 2026, la sediul instanței.”
Dinu Iancu Sălăjanu a fost reprezentat de doi avocați, decanul Baroului Sălaj, Cristian Tărău, și avocatul conferențiar universitar Radu Chiriță din Cluj. Redăm mai jos o parte din argumentele invocate de avocatul Chiriță.
Argumentele avocatului Radu Chiriță
”Analiza proporţionalităţii măsurii preventive nu poate face abstracție de natura juridică specifică a funcţiei pe care procurorul o interzice prin lit. e) a Ordonanţei atacate. Spre deosebire de funcţiile administrative obişnuite accesibile prin concurs, numire sau contract de muncă, deci substituibile prin alte ocupaţii echivalente, funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean este o funcţie electivă obţinută prin vot universal direct. Aceasta are două consecinţe juridice esenţiale. Pe de o parte, mandatul electiv este strict personal şi netransferabil: el a fost conferit nominal dlui Iancu Sălăjanu prin votul direct al alegătorilor sălăjeni la 9 iunie 2024 şi nu poate fi exercitat efectiv decât de această persoană determinată, orice „înlocuire interimară”, indiferent cât de necesară din raţiuni administrative, reprezintă o substituire a voinţei suverane a electoratului cu o decizie internă a unui organ deliberativ. Pe de altă parte, raţionamentul standard folosit de organele judiciare în analiza proporţionalităţii, şi anume că „inculpatul îşi poate găsi alte ocupaţii” sau că „nu este împiedicat să exercite alte profesii”, este complet inaplicabil în cazul funcţiilor elective, întrucât mandatul electoral nu izvorăşte dintr-un raport de muncă substituibil, ci din voinţa cetăţenilor exprimată prin scrutin, care nu poate fi „înlocuită” cu nicio alternativă profesională, oricât de prestigioasă.”
”Contrar aparenţelor, nu suntem la începutul anchetei. Urmărirea penală este începută in rem din anul 2024. Parchetul a avut la dispoziţie 2 ani de urmărire penală secretă în care a putut administra toată probaţiunea pe care a considerat-o necesară. Chiar şi în aceste condiţii, s-a ajuns la formularea unor acuzaţii extrem de problematice după cum am arătat. A mai afirma după aceşti doi ani că este necesară măsura preventivă impusă dlui Dinu Iancu-Sălăjanu, inclusiv interdicţia de a-şi exercita funcţia, pentru buna desfăşurare a urmăririi penale este inacceptabil şi nu poate fi sub nicio formă apreciat drept proporţional ori necesar.
”Cronologia procesuală a prezentei cauze, astfel cum aceasta rezultă în mod obiectiv din însăşi Ordonanţa atacată, demonstrează caracterul artificial al pretinsei „necesităţi” a măsurii preventive. Sesizarea din oficiu a parchetului a avut loc la data de 10.06.2024, dată la care s-a dispus şi începerea urmăririi penale in rem cu privire la presupusele infracţiuni reţinute în prezenta cauză. Continuarea urmăririi penale faţă de inculpatul Iancu Sălăjanu Dinu a fost dispusă la data de 21.04.2026, iar punerea în mişcare a acţiunii penale şi instituirea măsurii controlului judiciar la data de 22.04.2026. Aceasta înseamnă că, timp de aproximativ 22 de luni, parchetul a desfăşurat urmărirea penală cu privire la pretinse fapte ce ar fi fost comise inclusiv de inculpat fără să considere necesar, în niciun moment, recurgerea la o măsură preventivă faţă de acesta. Or, în absenţa oricărei împrejurări noi de natură să modifice această evaluare, dispunerea bruscă a măsurii la mai bine de un an şi jumătate de la începerea urmăririi penale ridică în mod legitim întrebarea: ce s-a schimbat între 21.04.2026 şi 22.04.2026 încât o măsură care nu fusese necesară timp de 22 de luni a devenit indispensabilă peste noapte? Răspunsul este, în opinia apărării, vădit: nimic nu s-a schimbat în plan probator, ci doar a fost adoptată o decizie procesuală — punerea în mişcare a acţiunii penale — pe care parchetul a dorit să o însoţească de o măsură preventivă, fără ca această decizie să fie justificată de o necesitate reală, ci pentru a produce efectele paralele, extraprocesuale, ale unei suspendări de facto din funcţie a unui demnitar ales. Acest tip de raţionament — în care măsura preventivă nu este consecinţa unei necesităţi procesuale obiective, ci instrumentul pentru obţinerea unui efect adiacent reprezintă o deturnare a finalităţii instituţiei controlului judiciar şi este incompatibilă cu standardele Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum acestea au fost interpretate în mod constant de Curte (a se vedea, spre exemplu, Merabishvili c. Georgiei, MC, 2017, § 287 şi urm., privind interdicţia folosirii instrumentelor procesual-penale pentru scopuri ulterioare celor pentru care au fost edictate).”
Amintim că Dinu Iancu Sălăjanu, membru PNL, este pus sub acuzare de procurorii DNA Cluj pentru abuz în serviciu.
