CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a dispus, printr-un ordin emis în 18 martie 2026, aplicarea generală a recalculării drepturilor salariale pentru toți judecătorii în funcție, în baza valorii de referință sectorială (VRS) de 605,225 lei. Măsura vizează perioadele 2016–2021 și urmărește uniformizarea salarizării și reducerea valului de litigii din sistem.
Președinta ÎCCJ, judecătoarea Lia Savonea, a emis un ordin cu impact asupra salarizării judecătorilor, prin care stabilește că anumite dispoziții anterioare privind calculul indemnizațiilor se aplică tuturor judecătorilor în funcție, indiferent de instanța la care au activat în perioadele de referință.
Este vorba despre Ordinul nr. 62/ÎCCJ din 18.03.2026, prezentat de G4media, în care se arată că dispozițiile unor ordine anterioare ale președintelui ÎCCJ, respectiv Ordinul nr. 229 din 3 noiembrie 2020 și Ordinul nr. 105/ÎCCJ din 29 martie 2023, astfel cum a fost precizat prin Ordinul nr. 114/ÎCCJ din 11 aprilie 2023, se aplică tuturor judecătorilor în funcție pentru perioadele 1 august 2016 – 31 decembrie 2017 și 1 ianuarie 2018 – 29 decembrie 2021.
Vizează aplicarea unitară a valorii de referință sectorială de 605,225 lei
Din conținutul ordinului reiese că măsura are la bază evoluția cadrului normativ în materia salarizării personalului din justiție, precum și hotărâri judecătorești și decizii obligatorii ale Înaltei Curți privind aplicarea valorii de referință sectorială (VRS) de 605,225 lei.
În document se arată că, prin ordinele emise în perioada 2020–2023, a fost stabilit modul de calcul al drepturilor salariale atât pentru judecătorii instanței supreme, cât și pentru cei din judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel, cu aplicarea acestei valori de referință sectoriale.
Ordinul semnat acum de președinta ÎCCJ pornește de la constatarea că, prin Ordinul nr. 2734/I din 27.09.2023, s-a realizat o egalizare a drepturilor salariale ale judecătorilor din instanțele inferioare, aceștia dobândind o vocație generală la calcularea indemnizației de încadrare în această formulă, începând cu 30 decembrie 2021.
ÎCCJ invocă decizii obligatorii și nevoia de uniformizare
În preambulul ordinului se face trimitere la mai multe decizii obligatorii ale ÎCCJ, pronunțate atât în procedura hotărârilor prealabile, cât și în recurs în interesul legii, între care Deciziile nr. 55/2021, nr. 80/2023, nr. 82/2024, nr. 3/2024 și nr. 4/2024.
Potrivit actului, aceste decizii au statuat cu caracter obligatoriu că valoarea de referință sectorială reprezintă o componentă salarială cu aplicabilitate generală, fiind reperul unic avut în vedere la calcularea indemnizațiilor de încadrare și a salariilor de bază pentru întregul personal din familia ocupațională „Justiție”.
Înalta Curte arată că este necesară asigurarea coerenței, clarității și uniformizării modului de aplicare a normelor juridice în domeniul salarizării judecătorilor, inclusiv din perspectiva respectării statutului acestora, reglementat de Legea nr. 303/2022.
ÎCCJ: subrogarea a operat automat în drepturile și obligațiile Ministerului Justiției
Un alt argument important reținut în ordin este că, începând cu 22 decembrie 2022, legiuitorul a prevăzut în mod expres subrogarea ÎCCJ în toate drepturile și obligațiile Ministerului Justiției, inclusiv cele de natură procesuală, în litigiile aflate pe rolul instanțelor și în raporturile care decurg din hotărâri judecătorești definitive sau alte titluri executorii.
Documentul arată că această subrogare operează ope legis și cu titlu universal și nu se limitează la situațiile juridice deja consolidate, ci vizează și raporturile juridice nefinalizate, inclusiv cele privind drepturile salariale calculate pe baza valorii de referință sectoriale.
În acest context, ÎCCJ apreciază că eventualele pretenții privind stabilirea, recalcularea sau plata diferențelor salariale aferente VRS, indiferent dacă privesc perioade anterioare sau ulterioare datei subrogării, intră în sfera drepturilor și obligațiilor preluate de instanța supremă.
Scopul ordinului: reducerea litigiilor și evitarea costurilor suplimentare
În ordin se mai arată că amploarea fenomenului litigios, concretizată în numeroase acțiuni promovate de judecători pentru stabilirea corectă a drepturilor salariale raportate la VRS 605,225 lei, a condus la pronunțarea unor hotărâri care au conturat o practică constantă de recunoaștere a acestui drept.
ÎCCJ avertizează că soluționarea în instanță a acestor litigii salariale antrenează fonduri publice suplimentare, generate inclusiv de plata dobânzilor penalizatoare și de actualizarea cu rata inflației a sumelor datorate.
Potrivit documentului, măsura este adoptată și pentru asigurarea stabilității, coerenței și predictibilității fondurilor bugetare alocate sistemului de justiție, pentru întărirea responsabilității financiare a ÎCCJ și pentru limitarea fenomenului litigios.
Ce prevede concret ordinul
În partea dispozitivă, ordinul stabilește trei măsuri principale:
Art. 1. Dispozițiile Ordinului nr. 229 din 3 noiembrie 2020, valabile pentru perioada 1 august 2016 – 31 decembrie 2017, și ale Ordinului nr. 105/ÎCCJ din 29 martie 2023, astfel cum a fost precizat prin Ordinul nr. 114/ÎCCJ din 11 aprilie 2023, valabile pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 29 decembrie 2021, se aplică tuturor judecătorilor în funcție, indiferent de instanța la care și-au desfășurat activitatea în perioada de referință.
Art. 2. Ordonatorilor secundari și terțiari de credite le revine responsabilitatea pentru stabilirea diferențelor rezultate în urma recalculării, în raport de drepturile efectiv încasate, precum și pentru evitarea dublării plăților efectuate pentru aceleași drepturi salariale.
Art. 3. Departamentul economico-financiar și administrativ și Direcția resurse umane și organizare ale ÎCCJ, precum și curțile de apel, vor duce la îndeplinire ordinul.
