CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan. a participat la prezentarea publică a Raportului de activitate al Înaltei Curți de Casație și Justiție aferent anului 2024, ce a avut loc la sediul Băncii Naționale a României.
Președintele ÎCCJ, Corina Corbu, a salutat prezența lui Bolojan: ”Ne onorează în mod deosebit că alături de reprezentanții instituțiilor sistemului judiciar este astăzi împreună cu noi domnul președinte interimar al României, atât ca reprezentant al statului român cât și al societății dar și în calitatea sa principală de reprezentant al legislativului. Vă mulțumim domnule președinte. Marcăm astfel atât locul, cât și rolul Înaltei Curți în cadrul ecuației constituționale și în raport cu principiul loialității constituționale, dar și deschiderea sistemului judiciar către societate către cetățenii României.
Doamnelor și domnilor, o să vă cer îngăduința de a primi astăzi un mesaj mai puțin tehnic pentru că aș dori să vorbesc nu doar de cifre, deși desigur că le voi menționa pe cele mai importante, dar mai mult despre valorile la care Înalta Curte s-a raportat nu numai în anul de referință, dar și în toți acești ani plini de provocări deosebite. (…)
Aș vrea să evidențiez astăzi în cele ce urmează trei chestiuni importante sub aspectul impactului pe care l-au avut asupra activității curții în anul 2024 și anume supraîncărcarea, fluctuația de personal și modalitățile de garantare a calității actului de Justiție.
Astfel după cum puteți observa și în materialele furnizate în anul de referință 2024 pe rolul Înaltei Curți s-au aflat 20788 de cauze dintre care doar 6251 de cauze au rămas nesoluționate la sfârșitul anului 2024. Așadar. deși volumul de activitate al Înaltei Curți a rămas în continuare un ridicat total atipic în Europa pentru instanță supremă cu rol preponderent de a judeca în casație, pe parcursul anului 2024 s-a consolidat tendința de scădere semnificativă a cauzelor rămase nesoluționate la finalul fiecărui an. stocul de dosare fiind mai mic cu aproape 60 procente față de anul 2019 și cu aproximativ 11,5% față de anul precedent. Tendința statistică care constituie premiza diminării și pe viitor a duratei de soluționarea cauzelor, obiectiv asumat constant în ultimii ani la nivelul instanței supremem în contextul necesității de a oferi justițiabililor procese mai rapide și eficient administrat.
Ca urmare, aproape paradoxal ,deși în anul 2024 numărul cauzelor nou intrate pe 13.729 a continuat tendința de creștere manifestată în ultimii ani , volumul general de activitate a continuat tendința de scădere și asta ca rezultat al diminuării semnificative a stocului de dosare. Aceasta fiind mai mic cu 28,23% față de nivelul anului 2019 și cu 5,49% față de anul precedent Deși acest trend descendent este deja consolidat în timp, astfel cum o evidențiază indicatorii stratistici, această scădere de la an la an este prea lentă pentru a da o rezolvare imediată problemei supraîncărcării , care este cronică la nivelul Înaltei Curți și a condus în timp la o dezechilibrare a axei fundamentale de funcțiuni constituționale, care sunt împărțite între aceea de instanță judecătorească obișnuită și aceea de unificator al practicii judiciare și instanță de casație.
Pe de altă parte dimensiunea cantitativă a acestei diminuări ilustrează nevoia unei reforme legislative reale a competențelor Înaltei Curți fără de care indiferent de mijloacele administrative folosite este imposibilă schimbarea paradigmei în care funcționează instanța Supremă în favoarea funcțiunii sale constituționale principale și specifice”, a spus Corina Corbu.
