CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Curtea de Apel Cluj și, ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție au anulat o prevedere dintr-un Ordin al Ministerului Afacerilor Interne care stabilea că interviul de la concursul pentru un post de execuție vacant nu se contestă. Despre prevederea anulată, judecătorii au arătat că ”este în vădită contradicţie cu Legea nr. 360/2002” (legea privind Statutul polițistului).
Înalta Curte a respins recursul MAI și a menținut sentința Curții de Apel Cluj.
Soluția pronunțată recent de ÎCCJ: ”Respinge recursul formulat de reclamantul M.O. împotriva Sentinţei civile nr. 317 din 6 decembrie 2021 a Curţii de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi recursul formulat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne împotriva Încheierii din 22 noiembrie 2021 şi Sentinţei civile nr. 317 din 6 decembrie 2021 a Curţii de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate. Definitivă. Pronunţată astăzi, 8 iunie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.”
Soluția Curții de Apel Cluj: ”Admite in parte actiunea formulata de reclamantul M.O. in contradictoriu cu paratul MAI.
Anuleaza prevederile art.41 alin.4 din Anexa nr.3 a Ordinului nr.140/2016 emis de MAI.
Obliga pe parat sa ii plateasca suma de 1500 lei cu titlu de daune morale.”
Articolul 41 din Anexa nr.3 a Ordinului nr.140/2016 emis de MAI
(3) În situația în care concursul a constat doar în susținerea probei scrise, fără susținerea unei probe eliminatorii care se evaluează cu note, precum și atunci când după aplicarea prevederilor alin. (1) și (2) situația de egalitate se menține, departajarea candidaților se realizează pe baza rezultatelor obținute în urma susținerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale, fiind declarat «admis» candidatul care obține nota cea mai mare.
(4) Interviul prevăzut la alin. (3) nu se contestă.
Motivarea Curții de Apel Cluj:
”Reclamantul M.O. a solicitat anularea prevederilor art. 41 alin. 4 din Anexa nr. 3 a Ordinului nr. 140/2016, deoarece prin intermediul acestor prevederi a fost privat de dreptul său legal de a-şi contesta nota obţinută în cadrul interviului. Acesta a arătat că a obţinut la egalitate cu un alt candidat nota cea mai mare în cadrul probei scrise, însă în urma interviului a fost declarat respins şi nu a avut posibilitatea de a formula contestaţie. 7
Date fiind împrejurările mai sus redate, Curtea constată faptul că, în cazul de faţă, Ordinul nr. 140/2016 este nelegal, deoarece Legea nr. 360/2002 este cea care reglementează procedura de ocupare a posturilor vacante de către poliţişti, iar aceasta prevede posibilitatea formulării contestaţiei.
Astfel, art. 41 alin. 3 şi alin. 4 din Anexa nr. 3 a Ordinului nr. 140/2016 prevede faptul că în situaţia în care concursul a constat doar în susţinerea probei scrise, fără susţinerea unei probe eliminatorii care se evaluează cu note, precum şi atunci când după aplicarea prevederilor alin. 1 şi 2 situaţia de egalitate se menţine, departajarea candidaţilor se realizează pe baza rezultatelor obţinute în urma susţinerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale, fiind declarat admis candidatul care obţine nota cea mai mare ; interviul prevăzut la alin. 3 nu se contestă.
Art. 27⁴⁴ alin. 1 din Legea nr. 360/2002 prevede faptul că poliţistul nemulţumit de rezultatul obţinut la proba/probele eliminatorii sau la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale poate formula contestaţie, o singură dată pentru fiecare probă, în termen de 24 de ore de la afişare, astfel încât se poate afirma că prevederea din art. 41 alin. 4 din Anexa nr. 3 a Ordinului nr. 140/2016 este contrară Legii nr.360/2002 şi se impune a fi anulată.
Formularea textului legal, care se referă inclusiv la interviul structurat pe subiecte profesionale, nu permite altă concluzie decât aceea că şi în privinţa acestei prove se poate formula contestaţie.
Referitor la restul motivelor invocate de reclamant, Curtea reţine că nu mai este necesar a fi analizate, deoarece principalul motiv pentru care se impune anularea prevederilor Ordinului nr. 140/2016 este faptul că acesta este în vădită contradicţie cu Legea nr. 360/2002, ceea ce determină caracterul nelegal al art. 41 alin. 4 din Anexa nr. 3 a Ordinului nr. 140/2016.
În ceea ce priveşte cel de-al doilea petit, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale și a sumei de 840 lei cu titlu de daune materiale şi a susţinut că aceste sume sunt justificate de suferinţa provocată de evaluarea incorectă şi efortul constant de a se pregăti pentru examen care a avut ca şi consecinţă nepromovarea unor examene în cadrul programului de master pe care îl urmează.
Curtea reţine faptul că cererea reclamantului nu poate fi admisă, deoarece a acorda daunele morale şi materiale în cuantumul solicitat de reclamant ar însemna să se compare situaţia reclamantului cu situaţia în care contestaţia acestuia ar fi fost nu doar formulată ci şi admisă. Or acest lucru pe de o parte nu poate să fie prezumat. Nu există niciun motiv să se considere că reclamantul a fost evaluat incorect şi că dacă ar fi formulat contestaţie aceasta ar fi fost admisă. Pe de altă parte acest aspect nici nu face obiectul prezentei cauze. Nu s-a solicitat în prezenta cauză anularea rezultatului concursului şi nici nu s-a formulat vreun alt petit referitor la concurs. În consecinţă, raportat la condiţiile prevăzute de art. 1341 din Codul civil pentru angajarea răspunderii civile delictuale, nu se poate considera probat un prejudiciu în cuantumul menţionat de reclamant. În schimb, instanţa apreciază că acordarea sumei de 1500 de lei cu titlu de daune morale este justificată în considerarea frustrării inerente prin care reclamantul a trecut din cauza faptului că nu a avut posibilitatea de a formula contestaţie.”
