CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Avocatul Ciprian Păun din Baroul Cluj arată cum au acționat niște infractori informatici care i-au înșelat o rudă și strânge probe pentru a ajuta procurorii la prinderea lor.
”Când citești despre tot felul de fraude pe telefon , remake-uri moderne ale “metodei accidentul” , te gândești că nu ți se poate întâmpla ție! Iată că după peste 20 de ani de avocatură, i s-a întâmplat unei persoane din familia mea să devină victimă a acestor infractori informatici.
Postez mai jos scenariul după care operează acești infractori, folosind centrale telefonice cu numere fake, pagini clonate ale BNR sau imagini ale Poliției române, site-uri pe care folosesc însemne oficiale ale BNR etc.
Schema este simplă, dar nu poate funcționa fără complicitatea unor persoane din anumite domenii. Nu dau detalii, pentru că strâng probele pentru a le pune la dispoziția Parchetului!
Infractorii folosesc metodele acestea, dar nu știu că tranzacțiile în “walleturi” cu cryptomonede “LTC” sunt urmăribile. La fel infractorii cred ca dacă folosesc VPN-uri cu Ip-interschimbabil sunt invicibili operând de la Chișinău.
Am ajuns să vorbesc eu cu acești infractori și mi-au lăsat o impresie de actori buni. Din păcate vă veți folosi talentul la piesele de teatru din penitenciar. V-am promis că reușesc să vă identific și împreună cu organele abilitate voi reuși. Această echipă va fi descoperită, pentru că operează prea lipsit de profesionalism, dar pentru a descuraja asemenea fapte, dați share la tipurile acestea de fraude pentru a cunoaște lumea mecanismele lor de lucru.
Și da! Avem nevoie de o nouă legislație pentru a controla comunicările telefonice. Infractorii au preluat mecanismul de lucru ale telebankingului și devine complicat să faci diferența între fake și adevăr. La fel, în episoadele viitoare vom discuta despre confidențialitatea informațiilor din sectorul bancar, modul de funcționare a “bancomatelor de exchange de crypto” și aplicarea legislației în materia combaterii spălării banilor prin ‘exchange-urile de Crypto”. Nu am nimic împotriva crypto. Sunt susținătorul crypto și fiind cunoscător , știu cum folosesc infractorii mecanismele de lucru. Mulțumesc Poliției Române pentru promptitudine și sprijin. Dar, important este să anunțăm lumea de toate manevrele acestor nenorociți!”, a scris avocatul Păun.
Acesta a postat și relatarea altei persoane din Cluj, care picat în plasa unei fraude informatice de tip „spoofing”, prin care autorii falsifică informațiile de identificare pentru a se da drept o sursă de încredere (bănci, autorități), cu scopul de a înșela victimele (cetățenii de bună credință).
Relatarea unui clujean înșelat: „Sună un angajat BT și îmi spune că mi s-a aprobat un credit, deși eu de fapt nu am cont la ei. Reacție de panică: „Vai, că cineva a deschis un cont în numele meu!” Repede, chem poliția; lasă că sună ei în cazuri de genul acesta. Convenabil.
15 minute mai târziu ești sunat de pe un număr pe care scrie „Poliția Română”. Cauti pe net: e real. Ți se explică că a început procedura de găsire a infractorilor și, în paralel, ți se asigneaza un angajat BNR. Ești sunat din nou, la fel, scrie BNR; cauți numărul pe net și pare real. Ești presat cu clauza de confidențialitate; „Vai, doamne, nici soția să nu știe!” Este normal să nu ai timp să te liniștești. Te liniștesc ei. Îți spun că, în astfel de cazuri, este posibil ca angajații băncii să fie suspecți, așa că, până se găsesc infractorii, ceea ce ar putea dura 3 ani, ți se activează contul de rezervă care, cică, a fost deschis de la început la BNR.
Ți se dau IBAN-uri de la angajați ai altor bănci care vor fi raspunzatori legal pentru bani. Ți se arată un site, ex: bnro-antifrauda.com.ro, unde nu trebuie să îți introduci credentialele, totul nou, ci doar urmărești ca banii să ajungă, într-adevăr, în contul „tău.”. Se cere adresa ca sa poata un curier sa aduca un card care iti va da acces la bani.
Mi-e rușine să mai continui. Te conving să spui băncilor că tu cunoști persoanele la care trimiți; este o anchetă în desfășurare, trebuie confidențialitate. M-am trezit doar în momentul în care mi s-a cerut sa fac ultima tranzactie “manual”, adică să merg la bancomat și să-i transfer intr-un anumit bancomat sa fie în siguranță.
BNR nu te sună; nu există cont de rezervă. Nu este adevărat că BNR îți garantează sumele de bani ca persoana fizica; banca ta este responsabilă și poate fi trasă la răspundere pentru asta.
Doar pentru că apare pe numărul de telefon „poliție” sau „BNR”, chiar dacă găsești numerele online, nu înseamnă că de pe acelea te sună cu adevărat. Închide și sună tu la numerele oficiale. Te sună banca pentru un credit aprobat? Închide! Sună înapoi la numărul oficial sau mergi personal la bancă.
Mailurile de la BNR nu vin de pe adresa info@bnr.ro prin 5ymail.net. Este o fraudă care funcționează, sau cel puțin este încercată frecvent începând cu septembrie 2024. Am picat, mi-e rușine, dar am picat. Macar altii sa nu pice. Nu interacționează des cu poliția, nici cu BRD. Procedurile de recuperare a banilor sunt greoaie; suni la bancă și te trimite și la poliție. La poliție te trimite și banca, ei neavând acces la internet. În cazuri reale, interacțiunea între autorități este greoaie și nu se desfășoară în aceeași zi. Când ai de-a face cu ei frecvent, este clar; până atunci, ai crede că în caz de furt de identitate se mișcă repede”.
